Dacă nu aveam imigranții, populația României cobora sub 19 milioane de locuitori
La 1 ianuarie 2026, populația rezidentă a fost de 19,04 milioane persoane, în scădere cu 1.800 persoane față de cât era cu un an înainte, a transmis vineri Statistica.
Scăderea se datorează în principal sporului natural negativ de 104.100 persoane (diferența dintre numărul născuților-vii și al decedaților).
La finele anului trecut numărul imigranților a fost mai mare cu 102,2 mii persoane față de cel al emigranților. Astfel, România a continuat să fie o țară de imigrare. Soldul migrației internaționale nu a reușit să compenseze scăderea naturală de populație.
Fenomenul de îmbătrânire demografică a continuat să se accentueze, fiind de 135,9 persoane vârstnice de peste 65 ani la 100 de tineri sub 15 ani (față de 131,3 persoane vârstnice la 100 de tineri cât erau cu un an înainte).
Dependența demografică a populației rezidente, (adică numărul de copii sub 15 ani şi adulți de peste 64 ani ce revin la 100 de persoane adulte în vârstă de muncă (15-64 ani) a scăzut ușor la 1 ianuarie 2026 la 55,2 (față de 55,6 cât era în 2025).
Migrația pe grupe de vârstă: exodul e la 15-24 de ani, nu la toate vârstele
Aici e, cred, cel mai pertinent și mai puțin exploatat rezultat din datele INS. Dacă defalcăm soldul migrator (+102.200) pe grupele de vârstă din tabelul de migrație, tabloul nu e „România pierde tineri, câștigă bătrâni” cum sună narativul obișnuit, ci mult mai specific:
Singurele două grupe de vârstă cu sold migrator negativ în 2025 sunt 15-19 ani (-4.693) și 20-24 ani (-2.741) – vârsta studiilor și a primului job, exact vârsta la care tinerii pleacă la facultate sau muncă în străinătate și încă nu apar ca „revenire”.
În schimb, de la 25 de ani în sus, soldul e pozitiv pe toate grupele, cu vârf la 35-39 ani (+14.856) și 30-54 ani (unde fiecare grupă adaugă peste 10.000 de persoane net).
Cu alte cuvinte: România pierde adolescenți/tineri la studii, dar câștigă masiv adulți în plină forță de muncă și părinți – fie prin revenirea românilor plecați anterior, fie prin imigrație de muncă (posibil și refugiați ucraineni cu protecție temporară, incluși conform metodologiei Eurostat).
Migrația e majoritar masculină în ambele sensuri (58,6% dintre imigranți și 57,9% dintre emigranți sunt bărbați), deci fenomenul nu explică singur dezechilibrul de sex din populația totală.
Structura pe vârste: îmbătrânirea, verificată pe datele brute
Recalculând direct din piramida de vârste: 15,1% din populație are 0-14 ani, 64,4% are 15-64 ani, iar 20,5% are 65 de ani și peste – cifre care confirmă exact ce spune comunicatul (indice de îmbătrânire 135,9, raport de dependență 55,2).
Vârsta mediană estimată e în jur de 43,4 ani. Un detaliu care nu apare explicit în comunicat: dezechilibrul de sex se adâncește puternic cu vârsta: la 65+ ani sunt 1,51 femei la un bărbat (2,35 mil. femei față de 1,55 mil. bărbați), consecință a mortalității masculine mai ridicate cumulate pe decenii, nu a migrației recente. Populația feminină totală (51,2% din total) e concentrată disproporționat la vârste înaintate, nu distribuită uniform.