„Dacă școala ignoră mediul în care elevul trăiește 4-6 ore pe zi, rețelele sociale, își pierde relevanța. Rolul nostru este să-i învățăm să le folosească critic, etic și reflexiv”, spune Cristina Marian-Ionescu, profesoară de Română la Colegiul Național „Ion Luca Caragiale” din Ploiești. Alături de un profesor de Matematică, ea explică noutățile din noua programă pentru elevii de liceu.
În septembrie, un profesor primește acces gratuit la HotNews Premium timp de 12 luni, pentru fiecare abonament anual încheiat de cititorii noștri.
Selecția profesorilor pe care gestul dvs. îi ajută nu e realizată de HotNews, ci de inițiativa non-guvernamentală MERITO, care are o expertiză dobândită în 11 ani de când investește în educație.
Elevii care intră în clasa a IX-a în acest nou an școlar sunt prima generație care va învăța după noile planuri-cadru și noile programe pentru liceu. Ei încep însă școala fără manuale tipărite, care, în cel mai bun scenariu, vor fi gata la jumătatea lunii octombrie, potrivit ministrului Educației, Mihai Dimian.
HotNews a discutat despre aceste schimbări cu Cristina Marian-Ionescu, profesoară de Limba și Literatura Română la Colegiul Național „Ion Luca Caragiale” din Ploiești, și cu Cătălin Ciupală, profesor de Matematică la Colegiul Național „Andrei Șaguna” din Brașov.
Română. „Va fi urmărit un fir al evoluției literaturii”
Una dintre schimbările importante la Limba și literatura română ține de modul în care elevii vor parcurge literatura.
„Vor descoperi literatura ca pe o călătorie. Vor putea vedea de unde începe literatura română, cum evoluează, cum se schimbă formele literare, temele, limbajele, trăirile și cum intră literatura română în dialog cu literatura europeană”, explică Cristina Marian-Ionescu.
Cristina Marian-Ionescu, profesoară de Română la Colegiul Național „Ion Luca Caragiale” din Ploiești
Profesoara spune că perspectiva cronologică nu exclude studiul literaturii în funcție de teme.
„Este important să ai o hartă când pornești la drum. Dacă întâlnești un autor fără să știi ce a fost înaintea lui și ce a urmat după el, vei reține un nume, o operă, câteva caracteristici, dar vei pierde tocmai sensul evoluției”.
Până acum, textele pentru liceu erau grupate în jurul unor teme, precum iubirea, școala, adolescența sau lumile fantastice, chiar dacă autorii aparțineau unor perioade diferite.
Pentru generația care începe acum liceul, traseul va fi diferit. „Elevul care intră acum în clasa a IX-a va parcurge literatura română de la formele populare – mit, legendă, basm – spre cronică, spre primele texte culte, spre romantism și realism. Va urmări un fir al evoluției literaturii și va ști, la finalul anului, prin ce etape a trecut cultura românească înainte de Eminescu – reperul cu care va debuta clasa a X-a”, spune profesoara.
Scopul este ca fiecare text să poată fi pus în legătură cu ceea ce elevul a studiat înainte: „Va fi un efort de conectare a informațiilor, dar acesta este scopul: să se contureze o gândire capabilă să urmărească o evoluție, nu doar să relaționeze punctual, la un text izolat”.
Schimbarea nu privește însă doar felul în care este studiată literatura. Marian-Ionescu spune că programa urmărește și „folosirea mai conștientă” a limbii: elevii să înțeleagă ceea ce citesc, să poată formula clar o idee, să argumenteze și să-și adapteze mesajul la situația de comunicare.
Mai multă libertate pentru profesori în alegerea textelor
Noua programă le oferă profesorilor mai multă libertate în alegerea autorilor și operelor pe care le folosesc la clasă. Ministerul Educației a eliminat din forma finală descrierile tematice pentru cele cinci module de literatură și a simplificat denumirile formelor literare tocmai pentru ca profesorii să poată alege dintre mai mulți autori și mai multe opere.
Marian-Ionescu atrage însă atenția că libertatea de alegere nu înseamnă că orice text este potrivit pentru studiu:
„Nu înlocuim o listă rigidă cu o selecție arbitrară. Criteriul valoric, reprezentativitatea culturală și relevanța formativă trebuie să rămână esențiale. Libertatea profesorului înseamnă, așadar, mai multă responsabilitate în selecție și în proiectarea parcursului didactic”.
De exemplu, profesorul poate porni de la un fragment dintr-o cronică pentru a discuta cu elevii despre mentalități, despre imaginea celuilalt, despre relația cu Europa sau despre felul în care oamenii unei alte epoci înțelegeau lumea.
„Un text vechi poate deveni, astfel, punctul de plecare pentru o discuție foarte actuală”, spune profesoara.
La Română pot fi analizate și postări, podcasturi sau conversații online
Ea spune că o altă schimbare este că școala va încerca să țină cont și de felul în care adolescenții comunică și primesc informații în afara clasei, pe rețelele de socializare.
„Dacă școala ignoră mediul în care elevul trăiește 4-6 ore pe zi, își pierde relevanța. Copiii folosesc deja aceste canale. Rolul nostru este să-i învățăm să le folosească critic, etic și reflexiv”, spune Cristina Marian-Ionescu.
Profesoara precizează însă că asta nu înseamnă transformarea orei de Română într-o oră despre rețele sociale.
Abonează-te
Partea Bună
Descoperă povești despre oameni, inițiative și idei care aduc mai multă speranță în jurul nostru.
Abonează-te la Newsletter
Partea Bună
Descoperă povești despre oameni, inițiative și idei care aduc mai multă speranță în jurul nostru.
Felicitări! Te-ai abonat la „Partea Bună”.
Abonat
Confirmă abonarea pe e-mail.
Apasă pe linkul din email pentru a primi edițiile.
Un exercițiu ar putea porni, de exemplu, de la compararea unui memorial de călătorie cu un vlog de călătorie sau cu o serie de postări dintr-o excursie. Elevii ar putea analiza ce se păstrează din structura narativă, ce aduce imaginea și ce se pierde față de textul clasic.
Pot fi analizate inclusiv conversații online din perspectiva clarității, politeții sau argumentării.
„Miza nu este să «coborâm» literatura la nivelul rețelelor sociale, ci să antrenăm aceleași competențe de înțelegere, interpretare și exprimare corectă, aplicate unor texte pe care elevul le întâlnește zilnic, în afara școlii”, explică profesoara.
Matematică: Mai multe legături cu viața reală și cu celelalte materii
Și la Matematică, una dintre schimbările importante este modul în care elevii ar trebui să folosească ceea ce învață, a explicat pentru publicul HotNews Cătălin Ciupală, profesor de Matematică la Colegiul Național „Andrei Șaguna” din Brașov.
Profesorul de matematică Cătălin Ciupală FOTO: proiectulmerito.ro
El spune că, până acum, disciplinele au fost tratate de multe ori separat. Iar noua programă pune „mult mai mult accentul pe latura practică a matematicii”, pe interdisciplinaritate și pe transferul cunoștințelor:
„Noi avem matematică, fizică, chimie, biologie și așa mai departe. Dar acum trebuie să fac legături între aceste materii. Legăturile dintre aceste materii se numesc transferuri”.
De exemplu, elevul ar trebui să poată folosi ceea ce învață la Matematică pentru a înțelege o problemă de Fizică și invers.
„O noutate este că se face un mult mai bun transfer de la partea teoretică a matematicii către alte discipline. Deci asta este un lucru care, după părerea mea, e chiar foarte, foarte bun”, spune Ciupală.
Miza, explică profesorul, este ca elevul să nu acumuleze doar formule și metode de rezolvare, ci să înțeleagă ceea ce face și să poată folosi acele cunoștințe într-o situație diferită.
Mai multe instrumente digitale
Programa pune accent și pe folosirea instrumentelor digitale pentru explicarea unor noțiuni matematice. Ciupală dă exemple precum Desmos și GeoGebra, aplicații care permit reprezentarea vizuală a funcțiilor, ecuațiilor și altor concepte matematice: „Lucrurile devin un pic mai vizuale și mai bine de înțeles, mai profund, ca să spun așa”.
Folosirea lor are legătură tot cu transferul cunoștințelor: elevul poate trece de la o ecuație scrisă pe hârtie la reprezentarea ei grafică și poate vedea mai ușor ce înseamnă matematic ceea ce calculează.
Pentru Ciupală, aceasta este una dintre schimbările de abordare pe care le aduce programa, dincolo de modificarea propriu-zisă a conținuturilor.
Un minus
Ciupală vede însă și un minus: eliminarea geometriei vectoriale din programa de la Matematică-Informatică. El explică faptul că această parte a matematicii se regăsește în programele unor examene internaționale, iar elevii care vor să le susțină ar putea fi nevoiți să o studieze separat. Nu vede însă această lipsă ca pe una imposibil de recuperat. Materia ar putea fi parcursă, spune el, printr-un curs opțional sau prin pregătire suplimentară.
Dincolo de acest exemplu, Ciupală spune că miza noii programe nu ar trebui să fie cantitatea de teorie pe care un elev reușește să o acumuleze până la finalul liceului, ci cât de bine înțelege ceea ce învață și dacă poate folosi mai târziu aceste cunoștințe:
„Scopul lui este să înțeleagă lucrurile în profunzime, astfel încât când ajunge la facultate și ulterior când va intra pe piața muncii să fie capabil să învețe”.
„Dacă nu le implementezi la examene, degeaba le pui în programă”
Ciupală atrage atenția și asupra examenelor. El apreciază că noul examen de Bacalaureat, din 2030, le va oferi elevilor mai multe opțiuni în alegerea probelor, dar spune că schimbarea importantă trebuie să se vadă și în felul în care vor fi construite subiectele:
„Tu, prin întrebările respective, poți să vezi dacă elevul poate să gândească sau nu. Poți să vezi dacă a învățat șabloane de rezolvare sau poți să vezi dacă elevul chiar a înțeles în profunzime”.
Ciupală dă exemplul programei de gimnaziu, unde consideră că schimbarea de abordare nu s-a regăsit suficient în examene. La liceu, spune el, subiectele ar trebui să verifice inclusiv dacă elevul poate folosi ceea ce a învățat la Matematică în alte contexte și poate face legături cu alte discipline.
„Se pune foarte mult accentul pe transferul de cunoaștere cu alte materii. Urmează să vedem dacă acestea chiar vor fi implementate la examene. Pentru că dacă nu le implementezi la examene, degeaba le pui în programă”, adaugă el.
Ce loc va avea Inteligența Artificială la Română și Matematică
Inteligența Artificială apare explicit în noile documente curriculare pentru liceu. Cei doi profesori cu care HotNews a vorbit explică cum poate fi folosită concret Inteligența Artificială la orele de Română și Matematică și unde ar trebui trasată limita.
La Română, AI poate fi folosită chiar pentru a-i învăța pe elevi să identifice problemele unui răspuns aparent convingător, spune Cristina Marian-Ionescu.
„AI trebuie folosită ca un asistent de gândire, nu ca un înlocuitor al ei. Poate fi un instrument eficient pentru a pune întrebări, a compara, a verifica, a reformula și a gândi critic”, afirmă profesoara.
De exemplu, profesorul poate cere unui instrument AI să genereze un eseu despre un personaj literar, iar elevii să identifice apoi erorile, interpretările superficiale sau informațiile inventate.
„Elevii trebuie să înțeleagă că un răspuns fluent nu este neapărat un răspuns adevărat ori corect. AI poate produce informații greșite, citate inexistente sau interpretări superficiale”, explică profesoara.
Și Cătălin Ciupală spune că Inteligența Artificială poate fi folosită la Matematică pentru a-i ajuta pe elevi să înțeleagă și să aprofundeze materia, dar nu pentru a face munca în locul lor.
Un elev poate folosi AI inclusiv atunci când pregătește un proiect, spune profesorul, însă trebuie să înțeleagă materialul rezultat și să poată răspunde la întrebări despre el:
„Dacă ai folosit-o, tu știi ce este în materialul respectiv, tu ai înțeles tot ce a făcut, poți să răspunzi la întrebări. Pentru că asta înseamnă înțelegerea lucrurilor”.
În opinia sa, elevii trebuie să învețe să facă diferența între folosirea Inteligenței Artificiale pentru a înțelege și aprofunda o problemă și folosirea ei doar pentru rezolvarea temelor.
„O programă nouă nu schimbă singură școala”
Pentru ambii profesori, una dintre mizele noilor programe este felul în care acestea vor fi puse în practică la clasă.
„Da, cred că poate produce o schimbare reală, dar o programă, oricât de bună, nu schimbă singură școala. Programa creează cadrul, profesorul produce schimbarea”, spune Cristina Marian-Ionescu.
Profesoara crede că profesorii trebuie să înțeleagă filosofia noii programe, nu doar să predea conținuturile într-o altă ordine: „O programă nouă nu poate fi aplicată cu instrumentele vechii programe, schimbând doar ordinea capitolelor”.
Printre obstacole, ea enumeră inerția, presiunea examenelor, diferențele mari dintre nivelurile elevilor, dar și lipsa unor resurse precum manuale bune, formare continuă și acces la instrumente digitale.
„Nu poți cere o schimbare profundă a practicii didactice fără să creezi condițiile pentru ca ea să se producă”, adaugă profesoara de Română.
„Vom lucra oricum în orb, nu avem manuale”
Și Cătălin Ciupală consideră că noile programe de Matematică aduc schimbări în bine, însă spune că profesorii au nevoie de sprijin pentru a le aplica așa cum au fost gândite.
„Dacă profesorii nu sunt ajutați ca să implementeze corect programa școlară, ei vor merge pe mindset vechi”, spune Ciupală.
În locul unor cursuri predominant teoretice, profesorul spune că ar fi nevoie de formare practică, în care cadrele didactice să vadă concret cum poate fi construită o lecție după noua programă:
„Trebuie să fie practice, să fie exemple. Cum trebuie predată o lecție, efectiv făcută o simulare, astfel încât omul să vadă care este modalitatea nouă de a face matematică cu elevii și să o implementeze la clasă”.
O altă problemă, spune Ciupală, este că noile programe nu au fost pilotate înainte de introducerea lor. În plus, profesorii vor începe anul școlar fără noile manuale de clasa a IX-a, realizate după aceste programe.
„Vom lucra oricum în orb. Nici nu avem manuale”, spune profesorul.
Noile manuale pentru elevii de clasa a IX-a vor fi gata cel mai devreme la jumătatea lunii octombrie. Ministrul Educației, Mihai Dimian, susține că, până vor fi tipărite manualele, elevii și profesorii vor putea accesa varianta electronică, dar va mai dura încă trei săptămâni de când începe școala până când și acestea vor fi gata.
„Și dacă ne uităm la această perioadă, în clasa a IX-a, în mod normal, profesorii fac recapitulare a noțiunilor de gimnaziu la disciplina respectivă, primele două săptămâni, după care evaluează elevii, pentru că ei vin din clase din școli diferite și atunci trebuie să vezi nivelul la care se află. Deci ne așteptăm ca aceste 3 săptămâni să fie dedicate acestui proces de recapitulare și evaluare, iar între timp să putem pune la dispoziție manuale în forma digitală”, a spus ministrul la Digi24.
