Sari direct la conținut

Dacian Ciolos si Raluca Pruna, catre Dragnea si Tariceanu: In guvernul tehnocrat nimeni nu avea interesul sa modifice legile pentru a-si apara propria piele

HotNews.ro
Dacian Ciolos si Raluca Pruna, Foto: Wikipedia
Dacian Ciolos si Raluca Pruna, Foto: Wikipedia

Fostul premier Dacian Ciolos si fostul ministru al Justitiei Raluca Pruna au transmis, miercuri seara, un mesaj catre presedintii celor doua camere ale Parlementului Romaniei in care afirma ca modificarile la legile justitiei si Codul Penal operate de guvernul tehnicrat s-au facut cu respectarea procedurilor si afirma ca au existat toate avizele necesare si dezbatere publica. In plus, cei doi afirma ca „in guvernul tehnocrat nimeni nu avea interesul sa modifice legile pentru a-si apara propria piele” , iar modificarile au vizat aspecte necontroversate si nu au scos in strada sute de mii de cetateni, anunta News.ro.

Pe pagina de Facebook a Platformei Romania 100 a fost postat, miercuri seara, un mesaj semnat de fostul premier Dacian Ciolos si de fostul ministru al Justiei Raluca Pruna in care se combat afirmatiile pe care presedintii celor doua camere ale Parlementului Romaniei, Calin Popescu Tariceanu si Liviu Dragnea, le-au facut in scrisoarea transmisa liderilor Comisiei Europene.

Acelasi mesaj a fost postat si pe pagina fostului premier cu titlul „Saga „tehnocratii sunt de vina” continua azi cu un nou capitol, pe Justitie”.

„Domnii Liviu Dragnea si Calin Popescu Tariceanu indraznesc sa compare modificarile pe care le fac ei in domeniul justitiei cu cele facute de Guvernul tehnocrat. Sefii PSD-ALDE ignora avize ale CSM care se gasesc chiar pe site-ul Camerei Deputatilor”, scriu cei doi in document. Acestia ataseaza mesajului link-urile catre site-ul oficial al Camerei Deputatilor unde pot fi consultate avizele emise de catre Consiliul Superior al Magistraturii, dar si link-ul catre site-ul Ministerului Justitiei unde au fost puse in dezbatere publica modificarile respective.

„In guvernul tehnocrat nu a existat niciun conflict de interese personal, in sensul in care nimeni din guvern nu avea interesul sa modifice legile pentru a-si apara propria piele in fata justitiei. Modificarile operate de guvernul tehnocrat au vizat aspecte necontroversate ale Codului Penal si Codului de procedura penala care au fost discutate in prealabil in comisiile juridice ale Parlamentului, multe fiind deja adoptate de Senat, si care puneau in acord legislatia cu decizii ale Curtii Constitutionale. Aceasta dupa intarzieri considerabile, unele chiar de doi ani, cauzate exclusiv de inactiunea parlamentara”, se mai arata in mesaj.

In plus, Dacian Ciolos si Raluca Pruna afirma ca modificarile operate atunci au survenit cererilor magistratilor, au avut toate avizele legale, inclusiv avizul Consiliului Superior al Magistraturii, si nu au starnit controverse in magistratura.

„Nu in ultimul rand, guvernul tehnocrat a adoptat modificarile cu respectarea procedurilor legale in vigoare, fara a se deroba de raspundere ascunzandu-se in spatele vreunei comisii parlamentare extraordinare. In ceea ce priveste propunerile de modificare a legilor justitiei, spiritul in care s-a lucrat in anul 2016 a fost acela al transparentei si consultarii largi, cu toate partile interesate din societate si din sistemul judiciar. Textul proiectului a fost discutat vreme de peste 10 luni, atat la sediul Ministerului Justitiei, cat si in dezbateri organizate in mari centre universitare. Un mod de lucru deschis, complet opus stilului intempestiv, in forta, afisat de actuala coalitie de guvernare”, se mai arata in document.

In plus, Ciolos si Raluca Pruna afirma ca ￯modificarile guvernului tehnocrat nu au provocat iesirea in strada a zeci si sute de mii de cetateni, pentru ca spiritul in care guvernul tehnocrat a lucrat, de deplin respect fata de cetatean si fata de institutiile legitime ale statului, lipseste din pacate guvernarii PSD/ALDE￯.

Presedintele Senatului, Calin Popescu Tariceanu, si cel al Camerei Deputatilor, Liviu Dragnea, au semnat, miercuri, o scrisoare adresata presedintelui si prim-vicepresedintelui Comisiei Europene, Jean Claude Juncker si Frans Timmermans, in care explica faptul ca dezbaterea legilor justitiei s-a facut transparent, cu implicarea tuturor participantilor la actul de justitie. Cei doi isi exprima „ingrijorarea cu privire la modul incorect in care a fost informata Comisia Europeana in ceea ce priveste transparenta dezbaterilor” si afirma ca reactia Comisiei Europene este „surprinzatoare”. In plus, Tariceanu si Dragnea sustin ca oficialii europeni au avut o reactie „diametral opusa” cand Guvernul Ciolos a facut modificari la legile justitiei, ceea ce „nu poate fi pus decat pe seama modului in care a fost informata Comisia de catre diverse surse din mediul romanesc”.

Calin Popescu Tariceanu si Liviu Dragnea isi incep scrisoarea prin a aprecia „interesul manifestat de Comisia Europeana in legatura cu dezbaterile din Parlamentul Romaniei referitoare la reforma Justitiei si modificarea Codului Penal si Codului de Procedura Penala”. Totodata, cei doi isi exprima speransa ca Romania va „incheia cu succes Mecanismul de Cooperare si Verificare in cursul actualului mandat al Comisiei Europene”.

„Elaborarea si examinarea textelor de lege saau facut cu respectarea exigentelor constitutionale, acestea fiind supuse controlului constitutional si realizat de Curtea Constitutionala a Romaniei in cadrul controlului de constitutionalitate. Curtea Constitutionala a Romaniei verifica atat conformitatea cu lege fundamentala, cat si respectarea standardelor Comisiei de la Venetia. Referitor la dezbaterile din Romania privind reforma sistemului judiciar, acestea au fost prilejuite de necesitatea transpunerii in legislatia nationala a standardelor in materie de Justitie la nivel european. Amintim in acest sens recomandarile Comisiei de la Venetia cu privire la clarificarea statutului procurorilor si judecatorilor si necesitatea separarii carierelor acestora. De asemenea, au fost avute in vedere recomandarile Comisiei Europene in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare cu privire la independenta si reforma sistemului judiciar”, sustin cei doi in scrisoare.

Apoi, Dragnea si Tariceanu se arata ingrijorati cu privire la modul in care oficialii europeni au fost informati cu privire la dezbaterile din Romania.

„In acelasi timp, insa, ne exprimam ingrijorarea cu privire la modul incorect in care a fost informata Comisia Europeana in ceea ce priveste transparenta dezbaterilor pe tema Justitiei din Romania. Pentru a clarifica aceste aspecte, va facem cunoscut faptul ca, dezbaterea privind acest subiect a inceput cu mult inainte ca legile in cauza sa fie discutate si adoptate in Parlament. Dialogul a fost coordonat, intr-o prima faza, de catre Guvernul Romaniei prin Ministerul Justitiei cu participarea si consultarea tuturor organizatiilor relevante: Consiliul Superior al Magistraturii, asociatiile judecatorilor, procurorilor si a avocatilor, reprezentantii societatii civile si ai mediului academic”, se mai arata in scrisoare.

De asemenea, in document se vorbeste despre faptul ca „toti cei preocupati de reforma Justitiei au avut ocazia de a formula amendamente si observatii de care s-a tinut seama in procesul de legiferare”.

￯Ulterior, aceste proiecte au fost dezbatute in Parlament cu participarea permanenta a reprezentantilor Consiliului Superior al Magistraturii, asociatiilor profesionale ale magistratilor, mediului academic si a celorlalti participanti la actul de Justitie. Subliniem totodata ca dezbaterile parlamentare au durat patru luni si au fost transmise live pe site-ul Camerei Deputatilor pe toata perioada desfasurarii lor, oferind astfel posibilitatea celor interesati sa urmareasca indeaproape argumentele si votul pentru fiecare amendament￯, se mai arata in scrisoare.

In legatura cu consensul realizat fata de aceste legi, Tariceanu si Dragnea sustin ca din cele 316 amendamente care au fost adoptate la cele 3 legi privind sistemul judiciar din Romania 229 au fost propuse de catre Consiliul Superior al Magistraturii, iar aproape toate celelalte au venit din partea sau a fost sustinute de asociatiile profesionale ale judecatorilor si procurorilor.

„O buna parte dintre acestea au fost sustinute si de partidele din opozitie, iar zeci de amendamente au fost votate in unanimitate intre catre cei prezenti la dezbatere. In acest context, preocuparile exprimate de Comisie sunt cel putin surprinzatoare mai ales ca aceasta preocupare pentru transparenta si consens nu s-a manifestat din partea Comisiei atunci cand Guvernul precedent, condus de domnul Dacian Ciolos a modificat, pe 18 mai 2016, 13 articole din Codul Penal si 101 articole din Codul de Procedura Penala prin ordonanta de urgenta fara nicio dezbatere publica si fara acordul sau macar consultarea Consiliului Superior al Magistraturii si asociatiilor profesionale din domeniul”, mai arata cei doi politicieni romani.

Acestia afirma ca „diferenta diametral opusa a atitudinii reprezentantilor Comisiei in doua momente esentiale privind dezbaterile din Romania pe tema Justitiei nu poate fi pusa decat pe seama modului in care a fost informata Comisia de catre diverse surse din mediul romanesc”.

„Ne-am fi asteptat, desigur, ca analiza Comisiei asupra dezbaterilor din Romania sa fi avut loc dupa pronuntarea Curtii Constitutionale asupra tuturor celor trei legi privind sistemul judiciar, astfel incat descrierea sa se raporteze la o imagine cuprinzatoare si obiectiva a reformei Justitiei in Romania”, mai scriu Dragnea si Tariceanu.

Acestia afirma ca legile justitiei, in varianta actuala, nu fac decat sa transpuna directive europene, recomandari din cadrul MCV sau dezicii ale Curtii Constitutionale a Romaniei.

„La fel de surprinzatoare sunt, din punctul nostru de vedere, si preocuparile Comisiei cu privire la discutiile din Parlamentul Romaniei asupra modificarii Codului Penal si a codului de Procedura Penala in conditiile in care Romania in calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene are obligatia ca pana la finalul lunii martie sa transpuna in legislatia nationala prevederile Directivei UE 2016/343 privind consolidarea functiei de nevinovatie si a dreptului de a fi prezent la proces in cadrul procedurilor penale de asemenea jurisprudenta CEDO ne obliga sa procedam la revizuirea responsabila a acestor prevederi penale si au dat nastere a abuzurilor sanctionate de CEDO”, se mai arata in scrisoare, Dragnea si Tariceanu adaugand ca „dezbaterile parlamentare care urmeaza se vor bucura de aceea si transparenta si deschidere la dialog ca si in cazul legilor privind sistemul judiciar”.

Tariceanu si Dragnea spun ca „ar fi nefiresc” ca directivele europene sa fie valabile in restul statelor europene, dar nu ti in Romania.

„Ar fi nefiresc si contrar principiilor europene sa se sustina ca aceleasi prevederi legale care reglementeaza activitatea Justitiei sunt in conformitate cu principiile europene pentru o multitudine de state membre ale Uniunii Europene, dar ca incalca independenta Justitiei in Romania”, mai spun liderii Parlementului.

Cei doi isi exprima interesul de a dezvolta un dialog permanent cu membrii Comisiei Europene pentru „clarificarea tuturor problemelor in dezbatere” si se arata deschisi la „o colaborare cat mai stransa, dar bazata pe adevar si informare reciproca corecta”.

Alegeri 2024: Vezi aici prezența și rezultatele LIVE pe hartă și grafice interactive.
Sondaje, Comparații, Informații de la celelalte alegeri. Toate datele esențiale pe alegeri.hotnews.ro.
ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro