​Danke Mama Merkel, Munchenul e suprasaturat de refugiati

Munchenul nu mai poate oferi tuturor refugiatilor un loc de dormit. Pentru prima data de la revarsarea Marelui Val dinspre Austria si Ungaria, de saptamana trecuta, capitala Bavariei nu mai face fata miilor de refugiati care ajung cu trenurile in gara centrala. „Pana la miezul noptii, sambata,ar putea veni pana la 13.000 de oameni”, a declarat presedintele guvernului din Bavaria de Nord, Christoph Hillenbrand, postului de televiziune NTV.de. „Nu toti vor putea primi un loc de dormit. Unii dintre ei vor ramane fara acoperis peste noapte”, a adaugat el. Datorita situatiei din ce in ce mai critice, Cabinetul bavarez se va intruni duminica, pentru a decide masuri de urgenta. Intre guvernul regional si cel federal, al Angelei Merkel, au inceput sa apara frictiuni.

Seful partidului crestin-social (CSU), Horst Seehofer, critica politica practicata de cancelarul federal in problema refugiatilor. Decizia de saptamana trecuta, de a lasa sa vina din Ungaria in Germania refugiati neinregistrati, e gresita, considera premierul de land bavarez. Seehofer considera ca Germania va ajunge in curand „intr-o stare de necesitate de necontrolat”. Cancelarul Merkel subliniaza insa ca dreptul la azil pentru refugiatii politici nu cunoaste constrangeri.

Acestei atitudini extrem de binevoitoare a cancelarului german ii sunt adresate multumirile celor care reusesc sa ajunga in Germania si sunt primiti. „Danke Mama Merkel” sunt primele cuvinte ale multor sirieni care ajung, in sfarsit, „in bratele” care spera ca ii vor ocroti. Ei spera ca Germania ii va apara o vreme de razboi si de ce li s-a mai intamplat groaznic, prin tarile de unde au fugit, unii riscandu-si chiar vietile.

Cu vremea, autoritatile germane ii vor filtra insa pe refugiati, cum au facut-o si in alte dati, consecvent si metodic, incepand cu 1990, cand azilantii politici pe baza de comunism au intrat si ei in valuri, sute de mii dintre ei fiind chiar romani. Despre modul in care Germania aplica legea in privinta azilantilor politici si a refugiatilor de razboi am relatat in detaliu intr-un articol anterior: „Politista si Mica Sirie. O inima pentru refugiati, de la Munchen”.

Pana seara, intrasera sambata in gara centrala din Munchen cca 9000 de refugiati. O fotografie facuta de agentia de presa germana dpa arata o parte dintre acestia, revarsand-se pe una din strazile ce duce de la Hauptbahnhof la unul dintre locurile provizorii de cazare.

Iar numarul estimat pentru noaptea de sambata spre duminica era in plus cu inca aproximativ 4.000. In functie de numarul total, pentru 1000-5000 de refugiati nu sunt locuri de cazare peste noapte, asa ca unii dintre noii-veniti vor trebui sa innopteze in gara sau sa-si gaseasca singuri o solutie, a adaugat Hillenbrand, intr-o conferinta de presa tinuta sambata chiar la Hauptbahnhof.

Autoritatile din Munchen au inceput inca de ieri sa amenajeze stadionul olimpic ca lagar provozoriu pentru refugiati. La amenajarea acestuia s-au implicat si foarte multi voluntari. Cu toate acestea, intr-un timp asa de scurt este greu sa se procure asa multe paturi de campanie. Refugiatii vor trebui in parte sa se multumeasca „cu saltele izolante si cu paturi”, a declarat primarul general al Munchen-ului, Dieter Reiter (SPD).

Ospitalitatea localnicilor este insa „de necurmat”, a adaugat el, referindu-se la saltelele si paturile aduse in gara de acestia. La o adica, se va intensifica apelul mediatic si prin retelele de socializare, la ajutor voluntar, a precizat Reiter. Iar de sambata se ia in considerare la nivel administrativ si amenajarea de corturi, care sa ii adaposteasca provozoriu pe refugiati. Masurea e necesara, pentru ca „ruta balcanica” e inca plina de oameni in miscare catre centrul Europei, telul lor principal fiind Germania.

Insa nu toti politicienii si nu toate guvernele de land se mobilizeaza asa exemplar ca Bavaria, care de fapt n-are incotro. Sambata, doar opt autocare cu cca 400 de oameni au pornit din Munchen catre landul de vest german Renania Palatinat. „Asta e pur si simplu ridicol”, a spus Reiter pentru NTV, considerand ca Munchen-ul preia practic, singur, o sarcina nationala. Desi alte guverne de landuri au declarat ca sunt total „pe faza”, realitatea depaseste previziunile si s-ar cere mult mai mult angajament atat din partea acestora, cat si la nivel federal.

Si caile ferate germane Deutsche Bahn sunt, incet, depasite de situatie. In aceasta duminica ia sfarsit vacanta scolara in landul Bavaria si multi localnici sunt asteptati sa se reintoarca acasa, inclusiv cu trenul. DB avertizeaza insa ca, din motive de securitate, unele dintre aceste trenuri vor fi scoase din traficul regulamentar, nepermitandu-se accesul normal pentru calatori.

Valul de refugiati pare a nu conteni asa usor. 6.600 de persoane au ajuns sambata la Nickelsdorf, frontiera austriaca inspre Ungaria. Un purtator de cuvant al politiei austriece este citat de NTV.de spunand ca noaptea ii vor mai urma 3000-5000 de persoane. Majoritatea acestor oameni primesc hrana si primul ajutor in locuri special amenajate la intrarea in tara. Foarte putini insa cer azil in Austria, marea majoritate calatoresc mai departe catre Viena si Salzburg, inspre Germania.

In acest timp, guvernul din Ungaria continua cu ridicarea zidului pe linia ferata Horgos-Roszke, dupa cum a relatate agentia de presa maghiara MTI. Aceasta portiune de 40 de metri la granita cu Serbia a fost singura nesecurizata, pana acum, cu gard de sarma, de aceea fiind folosita de refugiati ca „poarta spre Ungaria”.

In Turcia, actiunile politiei impotriva traficantilor de refugiati se pare ca s-au intensificat. O doamna consul onorific al Frantei in Turcia a fost suspendata din functie, in urma suspiciunilor de a fi vandut barci pneumatice si veste de salvare refugiatilor la Bodrum, oras-port in sud-vestul Turciei.

Iar in Uniunea Europeana, apropo de „problema refugiatilor”, s-a produs un clivaj est-vest. Tarile foste comuniste par a fi cele mai inversunate impotriva „cotei de preluare” impuse de Comisia Europeana (CE), desi au cei mai multi cetateni azilanti si imigranti in Vest. Romania insasi da impresia ca-si plateste astfel polita la refuzul de pana acum al intrarii sale in spatiul Schengen.

„Cand noi am vrut, voi nu ne-ati vrut”, par sa jubileze guvernantii si presedentia. „Acum nu vrem noi”, se umfla muschii la Bucuresti, invocandu-se lipsa de capacitati de cazare, de expertiza in problema, de teama de terorism. Se mai invoca faptul ca acesti refugiati nu vor in Romania, ci „la mama Merkel”, problema nefiind romaneasca, nici chiar europeana, ci doar germana. Oricum ar fi, in aceste momente de furie xenofoba si anti-islamism,una dintre traditionalele valori romanesti, ospitalitatea, s-a risipit ca un fum.