Data fixată de Curtea Constituțională pentru a tranșa disputa pe legea prin care data alegerilor parlamentare este stabilită chiar de Parlament
Curtea Constituţională urmează să discute peste aproape o lună sesizările preşedintelui Klaus Iohannis şi Guvernului asupra Legii prin care data alegerilor parlamentare este stabilită chiar de Parlament doar în cazul scrutinului la finalul mandatului actual. Legea a fost inițiată de PSD, ALDE și UDMR.
Data stabilită de CCR pentru dezbaterea acestor sesizări este 15 septembrie, au declarat marţi, pentru Agerpres, oficiali ai CCR.
În prezent data alegerilor parlamentare este stabilită de Guvern.
Şeful statului a sesizat luni CCR , solicitându-i să constate că acest act normativ este neconstituţional în ansamblul său.
Șeful statului susține în sesizare că crearea unui cadru legislativ special doar pentru următoarele alegeri parlamentare, cu mai puțin de 6 luni înainte de alegerile la termen, încalcă exigențele constituționale în dimensiunea sa referitoare la previzibilitatea legii și cea a securității raporturilor juridice:
- Prin dispoziția criticată se modifică cu doar câteva luni înaintea alegerilor competența stabilirii datei alegerilor, contrar normelor constituționale, instituindu-se o prerogativă pentru Parlament de a stabili în mod discreționar data alegerilor parlamentare. Mai mult, în actualul context, adoptarea unei legi prin care se stabilește data alegerilor parlamentare devine cu atât mai problematică în situația în care ar interveni una dintre cauzele care determină prelungirea de drept a mandatului Parlamentului, cum este starea de urgență prevăzută de art. 93 din Constituție. Aceasta întrucât este posibil ca legea organică prin care s-a stabilit data alegerilor parlamentare să fie necesar să fie modificată din considerente ce țin de evoluția situației sanitare.
- Cu alte cuvinte, orice situație care ar putea antrena o prelungire de drept a mandatului actualului Parlament atrage necesitatea fixării unei alte date a alegerilor și, implicit, a modificării legii organice de stabilire a datei alegerilor.
- Pe de altă parte, chiar și în ipoteza în care nu se instituie o măsură excepțională, este posibil ca alte rațiuni (de ordin tehnic, administrativ sau de altă natură) să impună schimbarea datei alegerilor, caz în care derularea procedurii ar putea reprezenta un element suplimentar de impredictibilitate, cu consecințe asupra securității raporturilor juridice.
- Astfel, prin intervenția intempestivă și formalizarea excesivă a procedurii de stabilire a datei alegerilor se creează premisele încălcării altor dispoziții și garanții constituționale. Mai mult, dat fiind contextul actual, în situația în care din varii motive, Parlamentul nu adoptă respectiva lege într-un timp util, se poate ajunge în mod direct la încălcarea normelor constituționale care stabilesc în mod clar durata mandatului Parlamentului și intervalul maximal în care trebuie să fie organizate alegerile parlamentare.
Proiectul PSD-ALDE-UDMR prin care Parlamentul stabilește data alegerilor parlamentare, și nu Guvernul cum este în prezent, a fost adoptat în regim de urgență. Inițiativa care poartă semnăturile lui Marcel Ciolacu, Călin Popescu Tăriceanu și Cseke Attila a fost depusă pe 21 iulie, iar luni, 27 iulie, a fost votată de plenul Senatului cu 89 de voturi „pentru”, 39 „împotrivă” şi o abţinere. În aceeași zi a fost trimisă la Camera Deputaților, decizională, care a adoptat-o cu 180 de voturi „pentru”, 26 „împotrivă” şi 61 abţineri.
Propunerea legislativă vizează unele măsuri pentru organizarea alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților, ca urmare a încetarii mandatului Parlamentului ales în anul 2016. Astfel, doar de această dată, prin derogare de la legea actuală Parlamentul va decide, prin lege organică, data alegerilor parlamentare.
În expunerea de motive, inițiatorii explică cum, potrivit legii, data alegerilor poate fi stabilită între 6 decembrie 2020 și 15 martie 2021, lăsând Guvernului „o marjă largă de apreciere”.
„Or, in contextul actual, dată fiind importanța datei alegerilor pentru desfășurarea întregului proces electoral, se impune cu atât mai mult ca Parlamentul să rețină această competență, urmând ca prin derogare de la prevederile art. 6 alin. (2) din Legea nr. 208/2015, cu modificările și completările ulterioare, să stabilească, prin lege organică, data alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților. Un argument în plus este acela că potrivit Legii nr. 84/2020, mandatele autorităților locale vor expira în data de 1 noiembrie 2020. Intrucât alegerile locale trebuie să se desfașoare înaintea datei de 1 noiembrie 2020, rezultă ca perioada electorala aferenta alegerilor locale se va suprapune cu cea aferentă alegerilor parlamentare, ceea ce va genera dificultății pentru autoritalile însărcinate cu organizarea scrutinelor, precum și o posibilă stare de confuzie în rândul electoratului”, se arată în expunerea de motive a proiectului de lege.
Şi Executivul a transmis CCR o sesizare asupra acestei legi.
INTERVIURILE HotNews.ro