Skip to content
Actualitate

Datoria publică a Franței atinge un nivel fără precedent după 1978, raportat la PIB

Vladimir Ionescu
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Datoria publică a Franței va crește la 119,3% din Produsul Intern Brut (PIB) în 2026, respectiv la 121,7% în 2027, a declarat o sursă din Ministerul francez al finanțelor, sâmbătă, potrivit AFP.

Nivelul este de peste două ori mai mare decât limita de referință stabilită pentru statele UE, de 60%.

Ca valoare raportată la PIB, nivelul pe care îl va atinge în acest an datoria publică a țării este unul fără precedent după 1978, conform Institutului Național de Statistică din Franța (Insee).

Franța este a treia cea mai îndatorată țară din zona euro, fiind depășită doar de Grecia și Italia.

În Spania, datoria a scăzut sub pragul de 100% din PIB în luna iulie, iar Portugalia a reușit să-și reducă datoria sub 90% din PIB în 2025.

„O consecință a unui deficit care rămâne ridicat”

Datoria publică se mărește „automat”, ca „o consecință a unui deficit care rămâne ridicat”, a explicat sursa respectivă.

Conform normelor UE, deficitul bugetar, adică diferența anuală dintre veniturile și cheltuielile statului, nu trebuie să depășească 3% din PIB. În Franța, acesta a ajuns la 5,1% anul trecut, iar guvernul estimează că va fi de 5,4% în 2026. În 2027 va scădea la 5% în 2027, potrivit estimărilor oficiale.

Jurnalistul Dan Popa trimite în fiecare joi dimineață newsletterul „EconoMix”. Dacă te interesează finanțele personale și vrei să primești recomandări economice, te poți abona aici:

Guvernul a transmis proiectul de măsuri bugetare pentru anul 2027 organismului independent de supraveghere fiscală, Înaltul Consiliu al Finanțelor Publice (HCFP), pentru a le evalua viabilitatea din perspectivă macroeconomică.

În timp ce prezenta proiectul de buget, joi, premierul Sebastian Lecornu a declarat că guvernul intenționează să opereze ajustări și reduceri în valoare de 54 de miliarde de euro în bugetul pentru 2027.

Totuși, având în vedere apropierea de alegeri, el a lăsat la latitudinea Parlamentului să decidă în cazul unor măsuri mai sensibile, cum ar fi propunerea guvernului de a reduce facilitățile fiscale acordate pensionarilor.

Președintele comisiei de finanțe a parlamentului, Eric Coquerel, de la partidul de extremă-stânga Franța Nesupusă (LFI), a criticat deja planul, susținând că reducerile bugetare vor afecta toate segmentele populației și îi vor lovi cel mai dur pe cei mai săraci cetățeni.

„Criza nu este certă”

Într-un interviu pentru Le Parisien, șefa HCFP a declarat că încă există timp pentru corectarea traiectoriei.

„Criza nu este certă, nici inevitabilă – și nici nu este singurul deznodământ posibil”, a spus Amelie de Montchalin.

„Franța nu este condamnată, cu condiția ca deciziile luate să fie rapide și responsabile”, a conchis ea.