Sari direct la conținut

De ce acumulează China cantități uriașe de cupru

HotNews.ro
Cupru reciclat adus in fabrica pentru prelucrare, Foto: DENIS CHARLET / AFP / Profimedia
Cupru reciclat adus in fabrica pentru prelucrare, Foto: DENIS CHARLET / AFP / Profimedia

În ultimii ani, China a devenit cel mai mare importator de materii prime din lume. În cazul cuprului, achizițiile sale sunt neobișnuit de mari.

Importurile chineze de cupru au crescut cu 20% în ultimul an, iar stocurile totale de cupru din China au ajuns la 500.000 de tone metrice în aprilie – cu mult peste cele 300.000 de tone obișnuite deținute în această perioadă a anului. „China pare să se pregătească pentru ceva mare, având în vedere eforturile mari de aprovizionare din sectorul cuprului”, spune analistul independent Andreas Steno Larsen, citat de Naftemporiki.

În ultimii ani, China a devenit cel mai mare importator de materii prime din lume. În ciuda încetinirii economice, „gigantul asiatic” importă zilnic milioane de barili de petrol și cantități mari de materii prime.

În cazul cuprului, achizițiile Chinei sunt neobișnuit de mari, ceea ce a început să trezească suspiciuni în rândul experților care se întreabă de ce Beijingul tezaurizează tone din acest metal atât de important pentru noile tehnologii, energie regenerabilă, industria auto și telecomunicații.

Un al doilea motiv pentru acumularea în creștere a cuprului, spune Larsen, este o potențială devalorizare a yuanului. O mișcare care ar face exporturile chineze mai ușor și importurile mai scumpe. Orizontul unei noi devalorizări a monedei, așa cum s-a întâmplat în 2015 sau 2019, este luat în considerare de numeroși analiști având în vedere perspectiva agravării războiului comercial cu Occidentul, în special cu Statele Unite.

„Controlul mai mare al Beijingului asupra cuprului este o potențială amenințare pentru tranziția energetică a Occidentului, un fel de „armă” pentru negocierile viitoare privind tarifele vehiculelor, cotele etc.”, scrie The Telegraph din Marea Britanie.

Cât de sus va ajunge prețul cuprului?

Creșterea cererii pentru acest metal esențial pentru energie regenerabilă și alte sectoare cheie (rețele de fibră optică) a crescut și prețurile cuprului, care au depășit 10.200 de dolari pe tonă. Analiștii Citi spun că cuprul ar putea urca la peste 12.000 de dolari în următoarele trei luni.

„Inteligenta artificiala si centrele de date ar putea ajunge să utilizeze un milion de tone metrice pana in 2030 si ar putea exacerba penuria spre sfarsitul deceniului”, potrivit companiei elvetiene de marfuri Trafigura.

Potrivit think tank-ului Agora, până în 2035 vor fi necesare 1,8 milioane de tone de cupru pentru a produce energie electrică neutră din punct de vedere climatic în Germania. Comparație: în toată Europa, în 2020, au fost consumate 3,2 milioane de tone de cupru.

Înlocuirea cuprului este dificilă. O alternativă ar fi aluminiul, dar nu are conductivitatea cuprului. Argintul este și mai bun la transportul energiei electrice, dar acest lucru nu e luat în seamă din cauza prețului său. Un avantaj al cuprului, de asemenea, este că poate fi reciclat cu ușurință.

Potrivit United States Geological Survey (USGS), există 880 de milioane de tone de rezerve de cupru în întreaga lume.

Ce face China cu cuprul?

Există multe interpretări ale motivului pentru care China acumulează rezerve de cupru, dar unul este cel mai evident motiv: „China acumulează rezerve uriașe de cupru pentru a trece la tehnologii ecologice, iar piețele europene vor fi inundate cu panouri solare chinezești subvenționate, vehicule electrice și turbine eoliene. China asigură un lanț de aprovizionare puternic, făcând astfel dificilă concurența companiilor europene”, argumentează Larsen. „Cuprul joacă, de asemenea, un rol tot mai mare în digitalizarea economiei, care e un obiectiv cheie pentru guvern”, argumentează un grup de analiști de la Société Générale.

„China își extinde rapid capacitatea de rafinare a cuprului în așteptarea creșterii cererii pentru tranziția ecologică”, a declarat Kieran Tompkins de la Capital Economics.

„Prizonierul verde”

UE importă din China aproximativ 29% din turbinele eoliene și componentele acestora și aproximativ 68% din pompele de căldură. În timp ce exporturile UE către China au rămas constante din 2019, importurile din Beijing au crescut cu peste 3.000%. Importurile medii lunare din China au crescut de la 33 de milioane de dolari în 2019 la 1,07 miliarde de dolari în 2023

Experții de la think tank-ul american „Consiliul Atlantic” susțin chiar că UE ar putea ajunge să devină „prizonierul verde” al Beijingului: „Pentru un continent care a acordat prioritate tranziției la energie curată, provocarea va fi să se retragă de aceste tehnologii, unde China domină lanțurile de aprovizionare”.

Cooperarea UE-Australia

În acest context, UE și Australia au semnat ieri un memorandum de înțelegere privind cooperarea în domeniul mineralelor critice și strategice durabile.

Acest parteneriat urmărește să permită UE să își diversifice aprovizionarea cu materialele necesare tranziției ecologice și digitale.

Comisia a început să dezvolte o serie de parteneriate privind materiile prime critice și cu alte țări, precum Canada, Ucraina, Kazahstan, Argentina, Chile, Zambia, Republica Democrată Congo, Groenlanda, Norvegia și Uzbekistan.

Alegeri 2024: Vezi aici prezența și rezultatele LIVE pe hartă și grafice interactive.
Sondaje, Comparații, Informații de la celelalte alegeri. Toate datele esențiale pe alegeri.hotnews.ro.
ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro