Sari direct la conținut

De ce au oamenii măsele de minte?

HotNews.ro
Studiile au arătat că există o legătura între boala parodontală, pierderea dinților și boala Alzheimer , Foto: © Viktor Bondar | Dreamstime.com
Studiile au arătat că există o legătura între boala parodontală, pierderea dinților și boala Alzheimer , Foto: © Viktor Bondar | Dreamstime.com

​Dinţii de minte sunt al treilea set de molari, situat în partea din spate a gurii. Ei arată la fel ca primul şi al doilea molar, dar uneori pot fi puţin mai mici. Sunt numiţi în mod obişnuit măsele de minte pentru că sunt ultimii dintre cei 32 de dinţi permanenţi care apar, între 17 şi 25 de ani, când se consideră că o persoană la această vârstă este mai înţeleaptă, scrie News.ro.

S-ar putea să ştiţi că cele patru măsele de minte nu cresc la toată lumea. De asemenea, mulţi oameni şi-i scot. O întrebare rămâne, însă: de ce au oamenii aceste măsele?

Potrivit specialiştilor, răspunsul are multe de-a face cu trecutul îndepărtat, şi în parte, şi cu ziua de azi.

Și maimuțele au măsele de minte

La fel cum avem multe trăsături comune cu persoanele cu care suntem înrudiţi, oamenii au trăsături comune cu familia lor extinsă – primatele. Maimuţele, gorilele şi cimpanzeii au toţi măsele de minte.

Cu câteva milioane de ani în urmă, primii strămoşi ai oamenilor aveau maxilare şi dinţi mai mari decât oamenii de astăzi.

De exemplu, o specie numită Australopithecus afarensis, supranumită specia lui Lucy, după un specimen fosilizat celebru numit Lucy, a trăit acum aproximativ 3 până la 4 milioane de ani.

Maxilarul şi dinţii unui individ Australopithecus afarensis erau destul de mari şi mai groşi decât ai noştri.

Aveau trei dinţi molari mari, cu smalţ gros. Craniile fosile ale unora dintre aceşti oameni foarte timpurii prezintă, de asemenea, dovezi ale unor muşchi de mestecat puternici.

Măselele de minte erau mai utile în trecut

Oamenii de ştiinţă cred că a fost nevoie de maxilare şi dinţi mai puternici deoarece alimentele pe care le consumau strămoşii primilor oameni, cum ar fi carnea crudă şi plantele, erau mult mai greu de mestecat decât sunt alimentele de astăzi.

Cercetătorii se uită la lucruri precum semnele şi modelele microscopice de uzură de pe dinţii fosilizaţi pentru a-şi da seama ce ar fi putut mânca strămoşii dispăruţi.

Mâncarea de astăzi este mult mai moale decât era în trecut datorită mai multor factori, inclusiv agricultura, gătitul şi depozitarea alimentelor. Alimentele mai moi şi mai uşor de mestecat înseamnă o sarcină mai puţin dificilă pentru dinţi.

Ca urmare, maxilarele oamenilor moderni au evoluat pentru a fi mai mici şi feţele mai plate decât cele ale strămoşilor noştri dispăruţi, deoarece mâncarea noastră nu necesită aceiaşi dinţi mari şi ascuţiţi ca ai lor.

Având în vedere aceste schimbări, care au avut loc foarte încet, de-a lungul a milioane de ani, este posibil ca cei trei molari – măsele de minte – să nu mai fie la fel de importanţi acum ca odinioară.

Lipsa măselelor de minte

Aproximativ 25% dintre persoanele din ziua de azi au cel puţin o măsea de minte lipsă complet, ceea ce înseamnă că aceasta nu s-a format niciodată.

În timp ce, ocazional, oamenilor nu le cresc alţi dinţi, acest lucru este mult mai frecvent în cazul măselelor de minte.

Oamenii de ştiinţă nu sunt siguri de ce se întâmplă acest lucru, dar este posibil să aibă legătură cu genele pe care le moştenim de la părinţi.

Unii oameni de ştiinţă susţin că lipsa măselelor de minte este un avantaj pentru oamenii moderni, cu fălci mai mici. Cu siguranţă este mai uşor să încapă mai puţini dinţi într-un maxilar mai mic.

Uneori, din cauza lipsei de spaţiu, măselele de minte pot rămâne blocate în interiorul maxilarului şi nu ies niciodată complet la suprafaţă – sau ies doar parţial.

O aşa-numită măsea de minteobstrucţionată se întâmplă mai des în maxilarul inferior decât în maxilarul superior.

În cazurile în care măselele de minte sunt doar parţial ridicate, oamenii pot avea uneori dureri, carii dentare sau inflamaţii ale gingiilor, motiv pentru care sunt scoase de către un dentist.

Dar, de obicei, măselele de minte nu trebuie să fie scoase dacă sunt complet erupte în gură, poziţionate corect şi sănătoase.

Medicii stomatologi pot examina gura pentru a vedea dacă sunt prezente măselele de minte sau pot examina radiografiile maxilarului dacă aceşti ultimi molari nu au ieşit încă şi se bănuieşte că ar putea fi obstrucţionaţi.

De asemenea, stomatologii pot sfătui dacă se recomandă vreun tratament pentru măselele de minte sau îndepărtarea acestora.

Între timp, periajul cel puţin de două ori pe zi şi folosirea zilnică a aţei dentare ne ajută să ne păstrăm toţi dinţii sănătoşi.

Foto: Dreamstime.com.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro