România este singura țară din UE unde motorina s-a scumpit în luna mai și prețurile din benzinării continuă să crească și în luna iunie, deși pe plan mondial cotațiile petrolului sunt în scădere. Explicația acestui paradox negativ duce spre Guvern.
- Marți, un litru de benzină standard costă în stațiile Petrom 8,52 lei, iar în restul marilor lanțuri – Rompetrol, OMV, MOL, Lukoil – costă 8,58 lei, potrivit aplicației Monitorul Prețurilor Carburanților. Motorina se vinde cu 9,08 lei pe litru la Petrom și cu 9,14 lei la Rompetrol, Lukoil, MOL și OMV.
- Tot marți, cotația petrolului Brent, de referință pentru piața europeană, a scăzut la 77 de dolari pe baril, foarte aproape de nivelul de dinainte de războiul din Iran, după vârful de 120 de dolari pe baril din aprilie.
- În luna iunie, România a fost singura țară din UE unde motorina s-a scumpit comparativ cu luna anterioară, potrivit datelor Eurostat.
Ce a vrut Guvernul și ce a ieșit
Dar de ce prețul carburanților continuă să crească în România, în timp ce barilul de petrol se ieftinește?
„Răspunsul s-ar putea afla tocmai într-o măsură guvernamentală care a fost prezentată drept un instrument de protecție a consumatorilor”, explică Dumitru Chisăliță, specialist în energie și președintele Asociației Energia Inteligentă.
El se referă la ordonanța dată de Guvern la finalul lunii martie, prin care marja de profit a companiilor a fost plafonată la nivelul mediu de anul trecut.
„Măsura a fost prezentată ca un mecanism menit să reducă prețurile la pompă cu aproximativ 5-15 bani pe litru și să împiedice eventualele speculații într-o perioadă de volatilitate internațională. Problema este că economia funcționează adesea diferit decât intențiile politice”, a arătat Chisăliță.
El a explicat că, în mod obișnuit, când costul materiei prime scade, concurența ar trebui să împingă prețurile în jos. Companiile care transferă mai rapid reducerea costurilor către consumatori câștigă cotă de piață, iar celelalte sunt obligate să le urmeze. Este mecanismul clasic prin care funcționează piața.
Însă plafonarea adaosului comercial poate schimba regulile jocului. Acel nivel devine o referință spre care operatorii economici tind în mod natural. Cu alte cuvinte, chiar dacă prețul materiei prime scade, companiile țin prețurile tot la acel nivel superior.
Acesta este paradoxul care apare în orice piață de fiecare dată când guvernele plafonează prețuri sperând că acest lucru va fi în avantajul consumatorilor. De fapt măsura nu face decât să fixeze un preț care rămâne sus chiar dacă, în condiții de piață liberă, ar trebui să scadă.
Dacă legea le permite companiilor să țină prețul sus, de ce nu ar face-o?
În loc să stimuleze concurența, plafonul ajunge să ofere tuturor participanților o indicație clară asupra nivelului considerat acceptabil.
„Orice marjă neutilizată reprezintă profit pierdut, iar orice companie listată la bursă are obligația față de acționari să maximizeze profitul în limitele legii”, spune specialistul în energie.
În cazul României, efectul poate fi amplificat de structura pieței carburanților. Aceasta este dominată de câțiva jucători mari, cu poziții solide și comportamente comerciale relativ predictibile.
„Iar aici apare adevărata lecție a acestui episod. Intervențiile statului în formarea prețurilor sunt adesea prezentate ca soluții simple la probleme complexe. În realitate, ele produc efecte secundare care, deși sunt întotdeauna anticipate de experți, nu sunt niciodată acceptate de decidenți. O măsură concepută pentru a limita profiturile excesive poate ajunge să reducă presiunea concurențială. O reglementare menită să ieftinească produsele poate încetini chiar procesul de ieftinire”, se mai arată în analiză.
De aceea, succesul unei politici publice nu trebuie judecat după intențiile sale, ci după rezultatele pe care le produce în practică.
Guvernul a plafonat adaosul comercial al companiilor
La finalul lunii martie, Guvernul a declarat situație de criză pe piața carburanților și a decis implementarea mai multor măsuri timp de trei luni, printre care și limitarea adaosului comercial al companiilor la nivelul mediei de anul trecut.
„Se limitează adaosul comercial practicat de operatorii economici care produc, importă, distribuie și/sau comercializează benzină, motorină la valoarea medie a adaosului comercial practicat în anul 2025 de către fiecare operator economic. Excepție fac exporturile și livrările intra-comunitare”, se arată în actul normativ.
„Măsura are în vederea descurajarea unui posibil comportament inadecvat al operatorilor economici şi al unor potențiale tendințe de speculă, care ar conduce la creșteri nejustificate de preț la aceste produse”.
În cazul constatării unor adaosuri comerciale peste limitele prevăzute în actul normativ, vor fi aplicate amenzi cuprinse între 0,5% și 1% din cifra de afaceri realizată în anul anterior sancționării.
