De ce cel mai mare producător de petrol din lume depinde de motorina rusească
Cel mai mare producător de petrol din lume nu este capabil să controleze prețul petrolului sau măcar să garanteze că cetățenii săi se pot alimenta la prețuri accesibile.
Primele rezerve de motorină rusească sunt așteptate să sosească în Statele Unite în următoarele săptămâni, în urma acordului Trump-Putin de ridicare a sancțiunilor impuse Moscovei pentru șase luni.
Mișcarea este semnificativă, chiar dacă cantitățile vor fi limitate în comparație cu consumul american: primele 300.000 de tone nu fac mare diferență.
Important este mesajul politic, care este dureros pentru Ucraina și mai ales pentru Europa. Europenii au întrerupt aprovizionarea direct din Rusia. Poate că acum o mică parte din această motorină rusească va ajunge în Europa la un preț mai mare. Este o lovitură pe care probabil o vom plăti noi, consumatorii, scrie presa elenă.
Întrebarea este, însă, de ce au nevoie Statele Unite, care sunt acum cel mai mare producător de petrol din lume — producția se apropie de 14 milioane de barili pe zi și produce deja mai mult petrol decât Arabia Saudită și Irakul la un loc — de motorină rusească pentru a reduce prețul la benzinăriile americane?
Jurnalistul Dan Popa trimite în fiecare joi dimineață newsletterul „EconoMix”. Dacă te interesează finanțele personale și vrei să primești recomandări legate de bani și economie , te poți abona aici:
Benzina din SUA costă acum aproximativ 4,36 dolari pe galon – cu 41% mai mult decât în urmă cu un an, în timp ce motorina a crescut vertiginos cu 71%, ajungând la 6,28 dolari.
„Cel mai mare producător de petrol din lume nu este capabil să controleze prețul petrolului sau măcar să garanteze că cetățenii săi se pot alimenta la prețuri accesibile.”
Produse rafinate
Problema produselor petroliere rafinate este crucială. Țițeiul nu este același lucru cu benzina sau motorina, care sunt produse în rafinării.
Problema, în cele din urmă, nu este doar cât de mult petrol se extrage, ci și unde este produs, cum este transportat, ce rafinării îl pot procesa și cât combustibil ajunge în cele din urmă la consumatori.
Ed Crooks, vicepreședinte pentru America la firma de consultanță energetică Wood Mackenzie, afirmă că producția de motorină din SUA este determinată de sute de decizii individuale luate de diferite companii, nu de guvern, așa cum este cazul în țările membre OPEC. Problema, explică Crooks, nu este doar cât de mult petrol este extras, ci și unde este produs, cum este transportat, ce rafinării îl pot procesa și cât combustibil ajunge în cele din urmă la consumatori. În SUA, deficitul de capacitate de rafinare nu poate fi rezolvat rapid, iar mai mulți factori explică de ce piețele de produse rafinate sunt mult mai solicitate decât piața țițeiului, adaugă el.
Crooks adaugă un alt element crucial: SUA nu dețin un stoc de capacitate de producție care să poată fi pus în funcțiune rapid. Companiile sale petroliere nu produc pentru a stabiliza piața globală, ci pentru a maximiza profiturile acționarilor.
Așadar, în timp ce companiile petroliere americane beneficiază de prețuri mai mari, consumatorii încă suportă povara creșterii costurilor la motorină și benzină.
„Congestie” la motorină
Christine Hotner, șefa diviziei de mărfuri și manager de active la Vontobel, subliniază că principalul blocaj s-a mutat în rândul produselor rafinate, în special al motorinei.
În cazul motorinei, acesta este afectat în mod deosebit de războiul din Ucraina , deoarece ambele părți beligerante au transformat industria motorinei într-o țintă militară.
În Rusia și Orientul Mijlociu, se estimează că între 5 și 6 milioane de barili de motorină sunt „scoși din funcțiune”, notează experții, adăugând că „perturbările infrastructurii rusești cauzate de atacurile ucrainene sunt puțin probabil să dispară prea curând”.
În plus, „așteptările privind o redresare puternică a exporturilor de produse chinezești ar putea fi prea optimiste” și avertizează că „tarifele de transport de țiței din Orientul Mijlociu către Asia au crescut vertiginos de la 100.000 de dolari la 1,6 milioane de dolari pe zi”.
Costuri mai mari la rafinării
Agenția Internațională pentru Energie (AIE) avertizează că rafinăriile se confruntă cu o dilemă din ce în ce mai dificilă: „Să accepte costuri de aprovizionare mult mai mari, să treacă la soiuri de țiței mai puțin potrivite și să reducă randamentele produselor sau să reducă activitatea de rafinare, ceea ce ar tensiona și mai mult piețele.”
Cu alte cuvinte, costurile de transport excesiv de mari ar putea obliga rafinăriile să proceseze mai puțin petrol exact în momentul în care lumea trebuie să refacă stocurile de combustibil pierdute în timpul războiului.
„Paradoxul este că, în cazul transportului țițeiului, costul amenință să devină un nou obstacol în calea producției de produse rafinate atât de necesare”, spun actorii de pe piața energetică.