De ce e „ieftină” România și ce înseamnă asta pentru portofelul tău”
În statisticile Eurostat există, uneori, povești despre viața de zi cu zi care nu apar nici în talk-show-uri, nici în promisiunile politice. Un astfel de tablou a fost publicat vineri de Statistica românească și arată cum se raportează România la restul Uniunii Europene când vine vorba de prețuri, consum și puterea reală a banilor.
Concluzia: România este a doua cea mai ieftină țară din UE, depășită doar de Bulgaria, însă această realitate nu trebuie confundată cu bunăstarea, pentru că prețurile mici coexistă cu o putere de cumpărare redusă comparativ cu media europeană.
Ce înseamnă, de fapt, „România e ieftină”?
Indicele nivelului prețurilor arată cât de scumpă sau ieftină este viața în diferite țări. Practic, ne spune câți bani îți trebuie pentru același coș de produse și servicii în locuri diferite.
În 2024, dacă luăm media europeană ca punct de referință (100), în Bulgaria același coș costa 61, iar în România 64 — adică cu aproximativ o treime mai puțin decât media UE.
La celălalt capăt, Danemarca ajunge la 141, urmată de Irlanda (137) și Luxemburg (131).
Pe scurt: Nordul este scump, Vestul e moderat spre ridicat, Estul rămâne accesibil, iar România este în partea inferioară a distribuției.
Dar accesibilitatea relativă nu spune nimic despre salarii, productivitate sau nivelul bunăstării — doar despre nivelul prețurilor.
Prețuri mici unde contează: mâncarea, locuința, transportul
Interesant este că România este cea mai ieftină din UE la grupa „Alimente și băuturi nealcoolice”, cu un nivel al prețurilor de 78% din media UE.
În termeni umani, o familie din România plătește pentru coșul de bază semnificativ mai puțin decât una din Luxemburg (124%), Danemarca (120%) sau Irlanda (114%).
La alte grupe importante:
Administrarea locuinței (apă, electricitate, gaze) → România este la 50% din media UE, bulgarii fiind și mai jos, la 39%.
Transport → România se află la 78% din media UE, iar Danemarca la 125%.
Restaurante și hoteluri → România: 71%, Bulgaria 55% vs. Danemarca 149%.
Cu alte cuvinte, România rămâne un loc relativ ieftin pentru a trăi, cel puțin prin prisma costurilor curente.
Dar ieftin nu înseamnă prosper: PIB/locuitor arată alt peisaj
Dacă privim însă puterea de cumpărare reală, imaginea se schimbă.
Indicele de volum al PIB/locuitor (calculat la PPC) plasează România la 77% din media UE, foarte aproape de Ungaria (76%), însă departe de țările occidentale.
În extremități:
Luxemburg depășește media UE cu +145%, fenomen explicat prin numărul mare de angajați transfrontalieri care contribuie la PIB dar nu sunt rezidenți.
Bulgaria rămâne cu 34% sub media UE, pe ultimul loc
România este ieftină pentru că este încă relativ săracă, nu pentru că ar fi o oază de eficiență.
De ce există această discrepanță?
Există trei explicații economice structurale:
- Salarii și productivitate mai mici
Prețurile tind să fie mai reduse în țările unde salariile sunt mai mici, iar productivitatea nu converge încă la media UE. Acesta este fundamentul teoriei Balassa-Samuelson privind convergența prețurilor.
- Structura consumului diferă
O parte semnificativă a cheltuielilor românilor se duce către consum de bază, nu către servicii sofisticate sau bunuri premium, ceea ce ține prețurile jos în categoriile de masă.
- Costuri locale și piață internă
Locuința, utilitățile sau restaurantele sunt influențate direct de: costul muncii, taxele locale, regimul tarifelor, costurile imobiliare.
Ori aici România rămâne structural mai ieftină.
Ce înseamnă pentru consumatorul român?
Pentru o familie din București, Cluj sau Iași, aceste statistici se traduc în lucruri concrete:
Coșul de supermarket este relativ accesibil în comparație cu Occidentul, costurile locative sunt încă moderate, serviciile turistice locale rămân competitive. Dar veniturile limitează puterea de cumpărare.
Cu alte cuvinte, nu trăim într-o țară „ieftină”, ci într-o țară unde „totul este ieftin, dar și veniturile sunt mici”.
Concluzie: convergența reală abia începe
Aceste date reamintesc un adevăr simplu, dar greu de acceptat politic: convergența europeană nu se vede în prețuri, ci în venituri și productivitate.
România a avansat — PIB/locuitor a urcat, consumul s-a diversificat, iar integrarea europeană continuă — însă diferența dintre „ieftin” și „prosper” rămâne esențială.
Pentru decidenți, mesajul este limpede: nu e suficient ca România să fie accesibilă; trebuie să devină competitivă, productivă și capabilă să genereze venituri mai mari.
Doar atunci vom vedea indicatorii de prețuri apropiindu-se de media UE din motive sănătoase, nu din reflexul dificultății economice.
INTERVIURILE HotNews.ro