De ce e mai ușor să reciclăm o sticlă decât un telefon vechi

De World Cleanup Day, vorbim despre electronicele vechi pe care le ținem ani întregi prin casă și despre ce putem face ca ele să nu ajungă la gunoiul menajer.

Cu o sticlă goală știm cu toții deja ce avem de făcut, o ducem la primul aparat de reciclare din zonă, dar cu un telefon vechi lucrurile sunt ceva mai complicate. Poate încă funcționează. Poate vrem să păstrăm fotografiile de pe el. Poate ne gândim că ne va folosi cândva ca telefon de rezervă. La fel se întâmplă cu încărcătoarele, căștile, routerele sau cablurile pe care nu mai știm nici măcar la ce aparat le-am folosit. Nu le aruncăm, dar nici nu facem ceva cu ele. Le punem într-un sertar sau într-o cutie și le uităm acolo, până la prima mare curățenie generală.

Atunci când nu mai folosim un aparat electronic nu trebuie să îl aruncăm împreună cu gunoiul menajer, ci să îl păstrăm separat și să îl predăm printr-un sistem de colectare potrivit.

World Cleanup Day este marcat în fiecare an pe 20 septembrie și a fost recunoscut oficial de Organizația Națiunilor Unite. Ideea unei asemenea zile este ușor de înțeles, dar problema deșeurilor nu poate fi rezolvată printr-o singură zi de curățenie pe an. În cazul electronicelor, contează mai ales ce facem cu ele în restul timpului. 

De ce păstrăm un telefon vechi mai ușor decât o sticlă goală

În primul rând, pentru că un dispozitiv electronic nu ni se pare imediat un deșeu. Un telefon vechi încă arată ca un obiect care ar putea avea o utilitate. Poate îl păstrăm drept rezervă. Poate îl ținem pentru o reducere la o campanie de buy-back. Un încărcător ar putea, teoretic, să mai fie compatibil cu ceva. Am folosit recent unul de la un telefon din 2011, că avea tata nevoie pentru ceva device mai vechi la care se stricase cablul. Mulți credem că acel cablu cu o mufă pe care n-am mai folosit-o de cinci ani s-ar putea să fie indispensabil exact a doua zi după ce îl aruncăm. De aceea le și vezi în toate târgurile de vechituri.

Așa că electronicele mici au un avantaj pe care alte obiecte scoase din uz nu îl au: ocupă puțin spațiu și au un potențial ipotetic de reutilizare.

Datele Eurostat arată dimensiunea acestei zone gri. În 2023, în Uniunea Europeană au fost puse pe piață în medie 32,2 kilograme de echipamente electrice și electronice pentru fiecare locuitor, în timp ce cantitatea de deșeuri electrice și electronice colectată oficial a fost de 11,6 kilograme per locuitor. Eurostat explică faptul că diferența include, printre altele, dispozitive care sunt încă folosite, dar și electronice păstrate în gospodării în așteptarea unei decizii sau pierdute în sisteme informale de gestionare a deșeurilor.

Cu alte cuvinte, o parte din tehnologia pe care o cumpărăm continuă să existe mult timp după momentul în care am încetat să o mai folosim.

Problema apare când sertarul trebuie golit

Cât timp telefonul vechi stă într-o cutie, decizia poate fi amânată la nesfârșit, dar lucrurile se schimbă când facem o curățenie generală, ne mutăm sau pur și simplu ne hotărâm că vrem să eliberăm niște spațiu.

Când trebuie să decizi într-un timp scurt ce păstrez, ce donez, ce reciclez și ce arunc . Iar un obiect păstrat ani întregi „în caz că” poate deveni dintr-odată doar ceva de care vrem să scăpăm cât mai repede.

Tocmai aici este importantă diferența dintre electronice și gunoiul menajer.

Comisia Europeană descrie deșeurile de echipamente electrice și electronice, cunoscute și sub acronimul DEEE, drept un amestec complex de materiale și componente. Gestionate necorespunzător, unele dintre acestea pot crea riscuri pentru mediu și sănătate. În același timp, echipamentele conțin materiale care pot fi recuperate și reintegrate în circuitul economic. Din acest motiv, legislația europeană prevede colectarea separată și tratarea corespunzătoare a acestora.

La nivel global, problema este deja uriașă. Potrivit Global E-waste Monitor, realizat de ITU și UNITAR, în 2022 lumea a generat 62 de milioane de tone de deșeuri electronice. Doar 22,3% din această cantitate a fost documentată ca fiind colectată și reciclată în mod corespunzător. Mai mult, cantitatea de deșeuri electronice crește de aproape cinci ori mai repede decât cantitatea care ajunge în sistemele oficiale de colectare și reciclare.

Contează mai mult să-ți formezi reflexul de reciclare, nu curățenia de o zi

O singură zi de curățenie nu rezolvă problema. Mult mai util este să știm dinainte ce facem cu electronicele atunci când ies din uz.

Regula de bază este foarte simplă: nu le punem împreună cu gunoiul menajer. Le separăm și ne informăm despre variantele de predare disponibile. Ai deja multe opțiuni de la colecte făcute de diverse magazine, la servicii axate pe ridicarea de electronice și desigur campanii tip Rabla de electronice sau oferte comerciale de buyback.

Este genul de comportament care poate părea banal odată ce devine obișnuință. În cazul unei sticle, aproape nimeni nu mai pornește de fiecare dată o dezbatere interioară despre categoria de deșeu în care intră. Tocmai un asemenea reflex ar trebui construit și pentru telefoane, încărcătoare, cabluri, căști și celelalte electronice mici care se acumulează prin case.

Articol susținut de Samsung România