Taxă la taxă. De ce e scumpă benzina în România, deși suntem al treilea producător de țiței din UE

Prețul carburanților a depășit pragul de 8 lei pe litru în benzinăriile din România, iar cauza principală nu este scumpirea petrolului, ci majorarea taxelor, care au ajuns să însemne mai mult de jumătate din prețul final de la pompă.

Litrul de benzină premium costă 8,52 de lei la benzinăriile OMV și Rompetrol din București, 8,43 lei pe litru la Lukoil și 8,28 lei la Petrom, potrivit informațiilor din aplicația Monitorul Prețurilor Carburanților, analizate de HotNews.

Benzina standard este 7,79 lei la Rompetrol, MOL și OMV și 7,71 lei la Lukoil și Petrom.

Motorina premium este cea mai scumpă: 8,60 lei la OMV, Rompetrol și MOL, în timp ce motorina standard costă 8,04 lei pe litru.

Șoferii din România plătesc taxă la taxă

Prețurile din benzinăriile aceleiași companii pot varia cu plus/minus 10%, în funcție de locație și de dimensiunea stației.

Prima scumpire din acest an a avut loc chiar la ora 0:00 în noaptea de Revelion, după ce Guvernul a majorat din nou accizele la carburanți. Pe parcursul anului trecut, accizele au crescut de două ori: la 1 ianuarie și la 1 august. Tot de la 1 august 2024 a crescut și TVA, care, pe piața carburanților, se aplică inclusiv asupra accizei. Adică plătim taxă la taxă.

S-a ajuns în situația în care nu prețul petrolului, materia primă, este cea mai importantă componentă din tariful final de la pompă, ci taxele aplicate de stat, care au ajuns la 55% din prețul final.

Citește și

Primele scumpiri pentru 2026. Românii vor plăti mai mult pentru carburanți încă din noaptea de Revelion. Cu cât se scumpește plinul de motorină sau benzină

În plus, țara noastră este al treilea mare producător de țiței din UE. În realitate, România nu are cele mai mari prețuri la pompă din Europa, dar nici avantajul pe care mulți l-ar aștepta la o țară producătoare de țiței.

„În 2024, producția internă a ajuns la aproximativ trei milioane de tone de țiței, un volum deloc neglijabil. Totuși, această realitate nu se reflectă direct în prețurile plătite de șoferi, iar explicația ține mai puțin de cât petrol scoatem din pământ și mai mult de modul în care funcționează piața și mai ales impunerile fiscale”, se arată într-o analiză a Asociației Energia Inteligentă.

Benzina și motorina nu sunt produse brute, ci rezultatul unui lanț complex de rafinare, transport, stocare și distribuție.

„Prețul lor nu este stabilit în funcție de costul local de extracție, ci de cotații regionale și internaționale ale produselor petroliere finite. Chiar dacă țițeiul este extras în România, acesta intră într-o piață deschisă, unde poate fi vândut acolo unde prețul este mai avantajos. Același mecanism funcționează și invers: produsele finite pot fi importate la prețuri dictate de piața europeană sau chiar piața sud-est europeană. Astfel, chiar și o țară producătoare ajunge să plătească prețuri apropiate de media regională”, explică specialiștii.

România depinde de piața europeană a carburanților

În România există trei rafinării importante, cu o capacitate semnificativă de procesare, însă țara noastră nu este complet independentă.

O parte din consum este acoperită din importuri, fie de țiței, fie de produse petroliere finite. În plus, rafinăriile nu pot procesa orice tip de țiței fără costuri suplimentare sau pierderi de randament, iar „mixul” dintre țițeiul local și cel importat influențează direct costul final pe litru. Toate aceste detalii tehnice se adună și se regăsesc, într-un fel sau altul, în prețul de la pompă.

• „Prețul mare la pompă este dat de taxe. Accizele și TVA-ul, în România, reprezintă peste jumătate din prețul final al benzinei. Acciza este o sumă fixă ​​pe litru, iar TVA-ul se aplică peste valoare, inclusiv peste acciză, ceea ce amplifica efectul fiscal.
• Majorarea accizei la 1 ianuarie 2026 și a cotei standard de TVA la 21% a accentuat această pondere, împingând România mai sus în clasamentele de preț, chiar dacă nu se apropie de nivelurile din țările nordice sau vest-europene, unde taxa este și mai ridicată”, arată analiza AEI.

În concluzie, mai spun specialiștii, legătura dintre producție și preț se rupe din mai multe direcții: producția internă este insuficientă pentru consum, piața stabilește prețurile, rafinarea și logistica au costuri reale, iar taxele cântăresc decisiv. Toate acestea fac ca prețul carburantului din România să graviteze în jurul mediei europene, demonstrând că, în economia modernă, resursa din subsol nu mai garantează automat un preț mic la pompă.