Sari direct la conținut

De ce libertatea poate exista doar in unele state iar in altele se prabuseste in autoritarism sau anarhie?

HotNews.ro
coridorul-ingust-state-societati-si-soarta-libertatii, Foto: Hotnews
coridorul-ingust-state-societati-si-soarta-libertatii, Foto: Hotnews

Astazi traim vremuri caracterizate de o destabilizare dureroasa. Avem nevoie de libertate mai mult decat am avut vreodata, dar coridorul spre aceasta devine mai ingust si mai primejdios. Pericolul de la orizont nu este „doar” pierderea libertatii noastre politice, indiferent de cat de sumbru este, ci si dezintegrarea prosperitatii si a sigurantei care depinde atat de mult de libertate. Opusul coridorului catre libertate este drumul inspre ruinare.

De la autorii bestsellerului international De ce esueaza natiunile, avem o noua perspectiva menita sa ne lamureasca de ce libertatea infloreste in unele state, dar se prabuseste sub autoritarism sau anarhie in altele si cum poate sa prospere in continuare in pofida noilor provocari.

Cu greu am putea spune ca libertatea tine de ordinea „naturala” a lucrurilor. In aproape orice loc de pe Pamant si in mai toate timpurile, cel puternic l-a dominat pe cel slab, iar libertatea omului a fost inabusita prin forta sau de obiceiuri si norme. Fie statele au fost prea slabe pentru a-si proteja cetatenii de aceste amenintari, fie au fost prea puternice pentru ca populatia sa se apere ea insasi de despotism. Libertatea apare numai atunci cand intre stat si societate se ajunge la un echilibru delicat si precar.

Exista un mit occidental potrivit caruia libertatea politica este o constructie trainica, o stare stabila, la care se ajunge printr-un proces de „iluminare”. Aceasta perspectiva statica, sustin autorii, este o fantezie; coridorul spre libertate este mai degraba ingust si ramane deschis numai printr-o confruntare majora si necontenita intre stat si societate. Puterea institutiilor de stat si elitele care le controleaza nu au ramas niciodata necontestate intr-o societate libera.

De fapt, capacitatea de a le contesta este definitia libertatii. Institutiile statului trebuie sa evolueze incontinuu deoarece natura conflictelor si nevoile societatii se schimba, astfel ca abilitatea societatii de a trage la raspundere statul si pe conducatorii sai trebuie sa se intensifice in tandem cu capacitatile statului. Aceasta lupta dintre stat si societate devine auto-stimulativa, determinandu-le pe amandoua sa dezvolte o serie mai larga de capacitati, doar pentru a continua sa inainteze pe coridor.

Insa aceasta lupta scoate totodata in evidenta natura fragila a libertatii. Ea este construita pe un echilibru precar intre stat si societate, intre elitele economice, politice si sociale si cetateni, intre institutii si norme. Daca o parte a balantei devine prea puternica, asa cum s-a intamplat adesea in istorie, libertatea incepe sa slabeasca. Ea depinde de o mobilizare atenta a societatii. Dar este, de asemenea, nevoie ca institutiile statului sa se reinventeze incontinuu pentru a raspunde noilor provocari economice si sociale ce pot inchide culoarul libertatii.

Coridorul ingust ne poarta intr-o calatorie fascinanta, pe continente si de-a lungul istoriei omenirii, pentru a descoperi ingredientul esential al libertatii. In vremurile noastre, nu exista o cautare – si nici o carte mai importanta. — GEORGE AKERLOF, laureat al Premiului Nobel pentru Economie, 2001, coautor al cartii La pescuit de fraieri

Libertatea nu se naste usor. Multe popoare sufera din cauza guvernelor ineficiente si sunt captive intr-o cusca a normelor si a traditiilor. Altele se afla sub stapanirea unui Leviatan Despotic. In aceasta fresca originala si deosebit de incantatoare, Daron Acemoglu si Jim Robinson ne poarta intr-o calatorie de-a lungul civilizatiilor, in spatiu si timp. O realizare remarcabila pe care numai ei ar fi putut sa o infaptuiasca si care pare menita sa repete performanta stelara a cartii De ce esueaza natiunile. — Jean Tirole, laureat al Premiului Nobel pentru Economie, 2014

Cum ar trebui sa intelegem provocarile cu care se confrunta democratiile noastre in prezent? Aceasta carte stralucita, de actualitate ne ofera o teorie simpla, dar de impact, care ne ajuta sa evaluam diferite alternative de guvernare sociala. Analiza ne atrage atentia ca e nevoie de vigilenta pentru a mentine un echilibru potrivit intre stat si societate – pentru a ramane pe „coridorul ingust” –, evitand astfel sa ne prabusim fie intr-o stare de anarhie, fie intr-o dictatura. — Bengt Holmstrom, laureat al Premiului Nobel pentru Economie, 2016

Unul dintre cele mai mari paradoxuri ale istoriei politice este tendinta societatii, din ultimii 10 000 de ani, de a lasa in urma triburile mici, in vederea dezvoltarii unor state centralizate puternice, care permit unor populatii de milioane de indivizi sa functioneze. Dar cum poate fi cultivata libertatea cetatenilor in interiorul unui asemenea stat? Cartea de fata vine cu un raspuns la aceasta dilema fundamentala. Si ofera totodata o lectura placuta si stimulativa. — Jared Diamond, profesor de geografie la UCLA si castigator al Premiului Pulitzer pentru cartea sa Guns, Germs and Steel

Pornind de la exemple captivante de civilizatii care au inflorit sau au intrat in declin, Acemoglu si Robinson ofera o analiza interesanta a echilibrului necesar intre stat si societate. Coridorul ingust este destinat sa fie o carte de referinta despre viitorul libertatii pentru orice politician serios, cercetator sau cetatean. — Erik Brynjolfsson, coautor al The Second Machine Age

Doi dintre cei mai buni sociologi din lume au scris o carte magistrala, o dovada de profunzime a spiritului si eruditie si un adevarat tur de forta. Pornind de la o analiza istorica detaliata a echilibrului delicat dintre stat si societate, ea atinge o concluzie la care ar trebui sa meditam cu totii: libertatea este un lucru rar si fragil, inghesuit intre tiranie si anarhie. — Joel Mokyr, autor al A Culture of Growth

Una dintre cele mai bune carti ale anului 2019: Financial Times / Kirkus Reviews

Daron Acemoglu este profesor Elizabeth and James Killian de Economie la MIT. In 2005 a primit medalia John Bates Clark acordata economistilor sub 40 de ani care au avut o contributie substantiala la gandirea si practica economica.

James A. Robinson este politolog si economist si unul dintre cei opt profesori universitari actuali de la Universitatea din Chicago. Specializat in America Latina si Africa, el desfasoara, in prezent, o munca de cercetare despre Bolivia, Republica Democrata Congo, Sierra Leone, Haiti si Columbia unde a predat ani la rand pe parcursul verii la Universitatea Anzilor din Bogota.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro