De ce n-a votat diaspora, și cum s-au lăsat PNL și USR furate la parlamentare
Patru deputați și doi senatori, care să reprezinte 9.7 milioane de oameni în parlamentul României. Asta li s-a oferit românilor din diaspora ca motivație să meargă la vot. La fel de mulți senatori, și cu un deputat mai puțin decât reprezintă în parlament județul Teleorman, cu o populație de 360.000.
Așa se explică prezența scăzută la vot a diasporei. O sfidare, un refuz de a participa la hoția instituționalizată și legiferata de PSD. Pentru că sistemul actual de “reprezentare” a diasporei în parlamentul național, de către șase oameni, nu este altceva decât hoție. PSD a îngrădit treptat și sistematic reprezentarea diasporei în parlament peste ani, iar PNL și USR, partidele care de obicei câștigă în diaspora, nu au rectificat acest abuz.
Acolo unde votul diasporei contează, diaspora se prezintă. Un exemplu sunt alegerile prezidențiale, altul europarlamentarele din 2019, la care diaspora a votat în sistem proporțional, la fel ca toți cetățenii din țară. Deci, la europarlamentare, votul unui cetățean roman din diaspora a contat la fel de mult ca al unuia din România. Si asta se reflectă fără echivoc în prezența la vot, care a fost următoarea pentru alegerile recente: Europarlamentare 2019: 375.000, prezidențiale 2019: 944.000, parlamentare 2020: 265.000 (încă provizorie).
Reprezentarea diasporei în mod echitabil în parlamentul național este o problemă des dezbătută în multe alte țări. In cele în care se votează în sistem proporțional, soluția e cea mai simplă– votul diasporei e inclus în votul național, la fel cum s-a întâmplat la Europarlamentarele din 2019. In situația în care se votează în sistem mixt, sau pe districte, soluția echitabilă este cea practicată de țările europene care trimit votul alegatorului din diaspora în districtul, circumscripția sau județul de care acesta aparținea înainte de a emigra. Un sistem similar, echitabil si democratic, trebuie adoptat și în Romania. Mă întreb de ce PNL si USR, nu par a avea nici interesul democrației, nici propriul interes politic în vedere în cazul de față.
INTERVIURILE HotNews.ro