De ce ne interesează demografia? Și, mai ales, de ce nu ne interesează. Cum îmbătrânirea populației ne afectează direct, dar tot ne va prinde complet nepregătiți

România pierde câte un milion de locuitori la fiecare 10 ani. Se împuținează și îmbătrânește. Președintele Institutului Național de Statistică, Tudorel Andrei, amintea că vârsta medie a populației a crescut cu circa 7,7 ani în ultimii 30 de ani și că în următorii ani vom coborî de pe locul al 6-lea în UE ca număr de locuitori pe poziția a 7-a.

O populație în care tot mai puțini tineri vor avea de întreținut pensiile a tot mai mulți pensionari va trebui să se gândească serios la creșterea vârstei de pensionare. Dar nici măcar asta nu va fi suficient.

Îmbătrânirea vine și cu alte probleme.

World Alzheimer Report 2024: Mai puțini de o treime dintre români spun că suntem pregătiți cu infrastructura medicală

Creșterea speranței de viață implică faptul că o proporție din ce în ce mai mare din această populație îmbătrânită va deveni invalidă (demență, Parkinson, artrită sau alte asemene afecțiuni, adesea cu comorbidități) și va avea nevoie de îngrijire.

Prevalența demenței crește exponențial odată cu vârsta. Ai fi foarte ghinionist să faci demență înainte de a împlini vârsta de 65 de ani, dar riscul de a o face la cei peste 85 de ani este de patru ori mai mare decât cei în vârstă de 75 de ani. În World Alzheimer Report 2024 o să vedeți că o treime dintre români ar vrea să țină boala secretă și să n-o comunice familiei dacă ar contracta-o.

Și că mai puțini de o treime spun că România e pregătită cu infrastructura medicală pentru această boală. În Raport mai sunt și alte statistici foarte interesante despre România.

De asemenea, va trebui să ne obișnuim cu ideea că lumea va deveni un mediu inflaționist, spun autorii cărții „Marea inversare demografică Îmbătrânirea societăților, scăderea inegalității și revigorarea inflației” (Charles Goodhart și Manoj Pradhan). Înrăutățirea bruscă a ratelor de dependență din întreaga lume înseamnă că persoanele dependente care consumă, dar nu produc, vor depăși muncitorii care produc. Rezultatul inevitabil va fi inflația.

Din ce în ce mai mulți dintre noi vom trăi vieți mai lungi, dar de unde vor veni resursele? Cele 3 alternative

Din ce în ce mai mulți dintre noi vor trăi vieți mai lungi, dar de unde vor veni resursele care vor permite seniorilor să consume după pensionare?

Există trei alternative principale, spun cei doi economiști: Prima este că vârsta de pensionare ar trebui să fie mult crescută. Nu în toate profesiile, pentru că există un număr destul de mare de ocupații puterea fizică scade într-o măsură care face nepotrivită continuarea muncii după o anumită vârstă (pompieri, politisti, constructori etc.)

 A doua alternativă, spun cei doi co-autori) este ca lucrătorii să-și finanțeze propria bătrânețe, economisind mai mult. Dar asta depinde de generozitatea așteptată a pensiilor de stat și de miopia celor aflați în muncă. Este foarte dificil la 25 de ani să te gândești să supraviețuiești până la 85 și să vizualizezi nevoile de consum ale unei persoane în vârstă. Desigur, cu cât generozitatea așteptată a pensiilor de stat este mai mică și cu cât durata estimată a pensionării este mai lungă, cu atât ratele de economisire individuale vor tinde să fie mai mari.

Un exemplu important este China, unde absența unui stat social și prăbușirea dependenței de membrii mai tineri ai familiei (ca urmare a familiei cu un singur copil, unde există un nepot la fiecare patru bunici), a condus în trecut la rate foarte mari de economii personale. Dar în Occident au existat semne relativ puține de creștere a economiilor personale, chiar dacă diferența dintre speranța de viață și vârsta de pensionare a crescut dramatic.

Al treilea canal este ca statul să impoziteze mai mult lucrătorii și să folosească fondurile pentru a transfera resursele către seniori, atât pentru asistență medicală, cât și pentru pensii. O întrebare cheie este cum va vedea statul echilibrul dintre taxele mai mari pentru cei care lucrează și generozitatea pensiilor.

De asemenea, să nu uităm că seniorii reprezintă un bazin electoral major. Promisiunile de menținere sau creștere a pensiilor au reprezentat adesea o parte semnificativă a manifestelor partidelor politice populiste, de ex. în Italia în 2018.

În România, ultimii 10 ani au adus o înrăutățire a situației, ponderea seniorilor în totalul populației depășind 20%

Riscurile fiscale pe termen mediu au crescut, o treime din statele europene punând îmbătrânirea populației pe primul loc în clasamentul riscurilor, arată ediția din februarie a Monitorului Fiscal European.

O populație îmbătrânită afectează serios bugetul unei țări, o dată prin creșterea cheltuielilor (în special prin creșterea costurilor cu sănătatea și cu pensiile), iar apoi prin limitarea veniturilor aduse din impozitarea unui număr tot mai mic de oameni care pot munci.

În România, ultimii 10 ani au adus o înrăutățire a situației, ponderea seniorilor în totalul populației depășind 20%, iar dintre județe, Teleormanul e cel mai vulnerabil din acest punct de vedere: unul din 4 locuitori are peste 65 de ani.

Capacitatea unei țări de a face față unei populații îmbătrânite ține de bogăția ei, explică economistul Radu Crăciun, cu care HotNews.ro a discutat. „Când vorbim de bogăția unei țări nu ne referim doar la câți bani au puși oamenii deoparte. Acesta este doar un aspect. Ne uităm și ce companii are țara respectivă, care este capitalizarea acelor companii, care este valoarea activelor acelor companii”, explică Radu Crăciun.

”De asemenea, trebuie să ne uităm și la capitalul uman al țării respective: care este gradul de calificare al oamenilor activi, cât know-how dețin ei? De ce? Pentru că ei sunt cei care plătesc pensiile celor care se retrag. Deci, cu alte cuvinte, cu cât ai o meserie mai bine plătită, cu atât contribuția ta e mai mare și poți să „ții” mai mulți pensionari”. 

”Or, dacă lumea lucrează sectoare cu salarii mici, atunci și contribuțiile lor la buget vor fi mai mici și ca urmare, pensionarii n-au cum să beneficieze de pensii bune”.

”Tema îmbătrânirii populației nu se discută în toată complexitatea ei”

„Se discută despre demografia negativă, despre faptul că vor fi generațiile de decreței care se vor pensiona în curând…Toată lumea se uită la presiunea pe sistemul public de pensii, ceea ce este corect. Un impact important va exista asupra sistemului public de pensii, pentru că toți acești oameni care astăzi contribuie la sistemul public de pensii, odată cu pensionarea, vor deveni din contributori, oameni care vor încasa bani de la sistemul public de pensii”, mai spune economistul român în discuția cu HotNews.ro.

Când ne va lovi valul?

„Peste 6-7 ani. Va veni dintr-o dată, valul acesta de pensionări ale decrețeilor, care ți se vor răsfrânge pe sistemul public de pensii, pe sistemul lui de sănătate- despre care iarăși nu vorbim, pentru că acolo nu e vorba doar de bani. Acolo va fi vorba de capacități, de servicii medicale, despre infrastructura…”, explică economistul.

În 2023, INS a organizat un mare eveniment la Academia Română, pe tema problemelor demografice. Niciun oficial guvernamental nu a participat

”Pe măsură ce responsabilitățile  devin similare și pentru femeie, și pentru bărbați, fiecare încearcă să își gospodărească timpul, inclusiv prin o evaluare corectă de către cuplu a numărului de copii pe care și-l dorește. Și atunci, da, asta poate acționa și ca un factor limitativ al numărului de copii pe care familie îi concept”, consideră economistul român.

În urmă cu doi ani, INS a organizat un mare eveniment la Academia Română, pe tema problemelor demografice.

La eveniment au participat demografi, antropologi, sociologi, istorici și academicieni, care au dezbătut problema demografică, riscurile sociale pe care aceasta le presupune și posibile soluții. Din păcate niciun reprezentant al Guvernului sau al coaliției de guvernare nu a fost prezent.

„Această conferință nu e adresată cercetătorilor. Auditoriul trebuie să fie format din cei care trebuie să ia acele decizii care să producă rezultate”, a spus atunci președintele INS.