Sari direct la conținut

Pensia din Pilonul I este o taxă, nu un beneficiu, arată un studiu făcut de 4 economiști. Ei recomandă creșterea vârstei de pensionare dar și alte 3 schimbări esențiale

HotNews.ro
Casa de pensii. Colaj: Ion Mateș / Hotnews. Foto: Dreamstime, Inquam Photos
Casa de pensii. Colaj: Ion Mateș / Hotnews. Foto: Dreamstime, Inquam Photos

Având randament negativ, înseamnă că Pilonul I de pensii este de fapt o taxă, și mai puțin un beneficiu pentru contributori, arată un studiu al CFA România, asociație care reunește cei mai titrați analiști financiar-bancari. Abia de la 74 de ani devine rentabil, după această vârstă randamentul Pilonului I crește și ajunge la puțin peste 5% în cazul unui participant care apucă, dacă apucă, vârsta de 90 de ani.

CFA și-a bazat calculele pe situația unui angajat cu salariul mediu pe economie, care are acum vârsta de 25 ani și va contribui timp de 39 de ani, până la ieșirea la pensie la 65 de ani.  

Aceasta este una din explicațiile faptului că oamenii nu se simt atrași să muncească (rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă este foarte redusă), spun autorii studiului. 

Autorii studiului- Cosmin Paraschiv, – Membru în Consiliul Director, Asociația CFA România (coordonator), Alexandra Smedoiu, Vicepreședinte, Asociația CFA România, Adrian Codirlasu, Președinte, Asociația CFA România și Mihai Purcarea, Membru în Consiliul Director, Asociația CFA România, spun că în anii care vin Guvernul va trebui să rezolve câteva mari probleme care vor apăsa asupra finanțelor țării.

Prima problemă: Demografia 

Așa cum arată proiecțiile Eurostat, populația României va scădea cu aproximativ 20% în următorii 50 de ani, iar o pondere importantă în cadrul acesteia o vor avea vârstnicii (peste 65 de ani) – aproximativ 30%. 

Prin urmare, sistemul de pensii va avea mai mulți beneficiari, însă tot mai puțin contribuitori, datorită unor fenomene complexe care țin de sporul de natalitate și de emigrația netă. În plus, speranța de viață va crește și ea, de la 75 de ani în prezent, la 85 de ani, în medie, în următorii 50 de ani. 

La o vârstă reală de pensionare din prezent de aproximativ 60 de ani (conform INS), statul plătește pensie timp de 15 ani. 

În viitor însă, va plăti 25 de ani (dacă vârsta de pensionare nu se va modifica), iar acest efort va fi completat și de un efort suplimentar al sistemului de sănătate, deoarece speranța de viață sănătoasă va fi de 70 de ani.

Trebuie avute în vedere schimbări ale sistemului de pensii, spun cei 4 economiști care au făcut analiza. În primul rând, trebuie calculat efortul bugetar necesar pentru plata pensiilor pe intervale lungi și foarte lungi de timp (de 30 – 50 de ani), ținând cont că speranța de viață este în creștere. 

Deși vârsta de pensionare în România este 65 de ani la bărbați și 63 de ani la femei, vârsta reală de pensionare este mult mai mică (aproximativ 60 de ani). 

Astfel, este absolut necesară o creștere graduală a vârstei de pensionare (recomandarea aparține autorilor analizei), în linie cu proiecțiile privind speranța de viață și cu tendințele de pe piața muncii. 

Însă, atrag ei atenția, în acest scenariu randamentul implicit al Pilonului I va deveni și mai nefavorabil. Practic, Pilonul I va rămâne ca o taxă pentru protecție socială, nu un beneficiu pentru contributor. 

A doua problemă: Nu știm să economisim

Fără o economisire consistentă, sistemul public de pensii nu are cum să asigure pensii rezonabile, în linie cu costul vieții, pentru toți cei care vor avea dreptul de a încasa pensia. 

Peste jumătate dintre românii care pun bani deoparte își țin economiile în numerar, sau „la saltea”, potrivit unor studii recente. „În metrou am văzut că dacă ai nevoie financiară, în 30 minute ai credit și nu mai trebuie să economisești”, spune și directorul Direcției de Stabilitate din Banca Națională.

Economisirea pentru pensie trebuie să se desfășoare pe termen foarte lung (peste 25 de ani, în medie), arată analiza CFA România. Prin urmare, recomandă documentul, ar fi indicată creșterea economisirii prin măsuri obligatorii (cum ar fi creșterea treptată a contribuției la fondurile Pilon II), sau cvasi-obligatorii prin fonduri facultative (Pilon III) sau pensii ocupaționale (Pilon IV) precum și încurajarea planurilor de pensii și economii voluntare pentru angajați prin deduceri fiscale.

De pildă, randamentul mediu al fondurilor de pensii Pilon II este de 7,82%, față de o inflație medie de 4,35% și poate asigura o contribuție semnificativă la venitul din pensie. De asemenea pentru cazuri bine precizate (precum invaliditate, cheltuieli medicale etc) sistemul ar trebui să ofere posibilitatea retragerii anticipate fără plata unei penalizări. Un exemplu de succes este sistemul de economisire pentru pensie din Statele Unite, faimosul 401K.

A treia problemă: Avem un sistem public de pensii inflexibil

Sistemul de pensii este un sistem dezvoltat pe termen lung și foarte lung. Orice schimbări nu pot fi realizate foarte brusc. Totuși, nu este exclus ca prelungirea vieții active să fie o opțiune. Prin urmare, este important ca sistemul de pensii să conțină o serie de opțiuni care să permită beneficiarilor să își continue viața activă, în același timp beneficiind de un venit minim din pensie. 

Cei care își continuă viața activă, de exemplu, ar putea beneficia de scutirea de la plata contribuției de asigurări sociale, având astfel un venit net mai mare.

A patra problemă: Sistemul de sănătate nu acoperă nevoile populației. El ar putea fi structurat pe trei piloni

Cheltuielile pentru sănătate în România sunt cele mai scăzute din UE atât pe cap de locuitor (1.029 EUR, media UE fiind de 2.884 EUR), cât și ca procent din PIB (5% față de 9,8% în UE). 

Conform unor chestionare realizate de Comisia Europeană la nivelul anului 2019, doar 23% din românii cu vârsta de peste 65 de ani consideră că au o stare bună de sănătate (față de 41% media Uniunii Europene). 

Sistemul de asigurări de sănătate ar putea fi structurat pe trei piloni, similar cu cei trei piloni ai sistemului de pensii: Pilon I – asigurări obligatorii publice, Pilon II – asigurări obligatorii private (sau publice, dar cu opțiunea între sistemul public și privat a contributorului), Pilon III – asigurări private opționale cu deduceri fiscale. 

INTERVIURILE HotNews.ro