De ce noile buletine cu cip au rămas tot la stadiul de proiect? Ce „dificultăți tehnice” invocă autoritățile

Noile cărți electronice de identitate, aflate în faza de proiect pilot încă din vara anului 2021 în județul Cluj, ar fi urmat să fie emise în toată țara din noiembrie anul trecut. Așa anunța Ministerul Afacerilor de Interne (MAI), însă nu s-a întâmplat asta. Motivul? Într-un răspuns transmis HotNews.ro, autoritățile invocă „dificultăți tehnice apărute la testele cu noul suport de stocare (cip) care va fi prezent pe noile carduri de identitate“.

La sfârșitul lunii august a anului trecut, MAI anunța că a început teste tehnice după achiziția unui nou suport de stocare (cip) pentru cartea electronică de identitate, un cip care aparține unei generații tehnologice lansate acum 3-4 ani, spre deosebire de cipul de pe cardurile emise în proiectul pilot lansat în anul 2021 în județul Cluj, care aparține unei generații de acum 13-14 ani.

Diferențele dintre cele două prototipuri sunt la nivel de interfață, noul prototip având un suport de stocare-cip cu interfață duală, contact și fără contact (contactless), la nivel de profil (modul în care sunt structurate datele) și la nivel de spațiu de stocare, potrivit ministerului. 

MAI a estimat atunci că testele tehnice finale vor avea loc în perioada 9-15 septembrie 2024, iar emiterea noilor carduri urma să se facă etapizat, începând cu județul Cluj, apoi municipiul București, iar la finalul lunii octombrie – noiembrie, în fiecare municipiu reședință de județ. 

Acest lucru nu s-a mai întâmplat, astfel că HotNews.ro a solicitat MAI încă din luna decembrie a anului trecut să explice motivele acestei noi întârzieri. Răspunsurile Ministerului de Interne condus de Cătălin Predoiu au venit etapizat.

Un prim set de explicații au fost transmise de MAI la jumătatea lunii decembrie, când Ministerul arată ce dificultăți tehnice au apărut și spunea că au fost rezolvate, fără a păstra însă anunțul privind emiterea noilor cărți electronice de identitate până la finalul anului 2024.

Drept urmare, HotNews.ro a revenit și a solicitat din nou explicații, inclusiv legate de riscul pierderii celor 150 de milioane de euro, bani alocați prin PNRR pentru emiterea cărților electronice de identitate.

Ce „dificultăți tehnice” invocă autoritățile

Răspunsurile la aceste noi întrebări au venit miercuri, 8 ianuarie 2025.

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) susține că „anunțul privind emiterea la nivel național a noilor cărți electronice de identitate la finalul lunii noiembrie 2024 a fost avansat într-un scenariu în care testele tehnice ar fi fost finalizate cu succes. Având în vedere dificultățile tehnice întâmpinate, momentul emiterii va fi anunțat la încheierea testelor”.

Despre ce „dificultăți tehnice” este vorba?

„În contextul finalizării activităților tehnice, au fost întâmpinate anumite probleme care, la momentul actual, au fost depășite. Printre acestea, se pot identifica:

a) interconectarea infrastructurilor informatice;
b) eliminarea erorilor;
c) operaționalizarea infrastructurii PKI (n.a prin care se emit certificatele digitale pentru semnătură avansată, certificate care sunt înscrise pe cipul cărții electronice de identitate).

Între activitățile desfășurate în scopul finalizării și extinderii cărții electronice de identitate, accentul a fost pus și pe testarea modului de funcționare a infrastructurii la nivelul serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor, dar și pentru înscrierea certificatului digital pentru semnătura calificată la nivelul furnizorilor de servicii de încredere”, a precizat MAI.

MAI susține că nu se vor pierde banii din PNRR pentru emiterea cărților electronice de identitate

Ministerul de Interne spune că România nu va pierde banii europeni – 150 de milioane de euro – din PNRR, pentru că data emiterii cărților electronice de identitate nu este condiție, iar sumele „sunt raportate atât la numărul de cărți electronice de identitate emise, cât și la investițiile în infrastructura necesară pentru furnizarea serviciilor asociate cărții electronice de identitate”:

• „Banii din PNRR nu se vor suspenda/pierde dacă nu începe emiterea CEI în 2024. Conform Anexei la Decizia de punere în aplicare a Consiliului de modificare a Deciziei de punere în aplicare din 29 octombrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al României (CID), nu este prevăzută o dată de emitere a CEI ca o condiție pentru fondurile alocate, ci doar termenul până la care trebuie atinsă ținta de 5 milioane de CEI, respectiv 30.06.2026.
• Proiectul privind emiterea noilor cărți electronice de identitate a fost contractat în data de 29.04.2024 și se află în implementare, având ca termen de finalizare 30 iunie 2026, astfel cum este prevăzut în CID.
• Astfel, în prezent, nu există niciun risc care să conducă la pierderea celor 150 de milioane de euro din PNRR, termenul de realizare a investiției fiind 30.06.2026”.

„În 2025 vor fi emise minimum 3.350.000 de cărți electronice de identitate”

Ministerul Afacerilor Interne a făcut și o nouă estimare legată de numărul de cărți electronice de identitate pe care se așteaptă să le emită în acest an:

„Emiterea actului de identitate se face la solicitarea cetățeanului. Raportat la anul 2025, obiectivul va fi de minimum 3.350.000 de CEI emise”.

Noua carte electronică de identitate va prelua și rolul cardului național de sănătate

Funcția principală a Cărții electronice de identitate va fi aceea de autentificare în sistemele informatice ale administrației publice, inclusiv în sistemul IT al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, potrivit oficialilor MAI.

România s-a obligat prin PNRR la dezvoltarea a 11 servicii publice online care să fie accesibile prin cartea electronică de identitate, fără ca aceste servicii să fie explicit menționate.

„Deşi PNRR nu redă în concret care sunt aceste servicii, România a propus o listă neexhaustivă de servicii, care poate suferi modificări, în funcție de oportunitatea dezvoltării acestora pentru atingerea scopului urmărit creşterea atractivității CEl, dar și în funcție de eventuale evoluții tehnologice ce pot influența procesele administrative asociate.

Această listă, se referă la:

a) inregistrarea reşedinţei;

b) eliberarea automată a certificatului de domiciliu în România;

c) eliberarea automată a certificatului de domicilii anterioare în România;

d) schimbarea adresei de domiciliu;

e) primirea cererilor pentru modificarca/corectarea datelor personale;

f) transmiterea și primirea acordurilor specifice (ex, acordul de consimțământ pentru luarea in spațiu);

g) verificarea valabilități documentelor de identitate,

h) verificarea datelor personale inclusiv istoricul datelor stocate in Registrul național de evidență a persoanelor;

i) programarea online (pentru consumarea diverselor servicii);

j) reînnoirea certificatului digital de autentificare/semnătură electronică avansată,

k) dematerializarea cărții electronice de identitate (crearea unui act digital care să poată fi prezentat cu un dispozitiv mobil)”.