De ce nu reușește România să colecteze deșeurile textile, deși este obligată să o facă / Exemplul tinerei de 21 de ani care îmbracă și vedete cu creații făcute din haine reciclate

România este obligată să colecteze separat deșeurile textile începând cu ianuarie 2025, dar infrastructura lipsește, datele sunt puține, iar hainele ajung în continuare la groapa de gunoi sau la incinerare. Ce se întâmplă în alte țări din UE care au implementat politici și sisteme coerente. 

• Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului transfrontalier PULSE de Adelina Mărăcine (HotNews, România), cu contribuții de la Marina Kelava (H-Alter, Croația), Ana Somavilla (El Confidencial, Spania) și Dragomir Nikolov (Mediapool, Bulgaria).

În România, colectarea separată a textilelor a devenit obligatorie la începutul lui 2025, în linie cu legislația europeană. Implementarea este însă lentă și fragmentată.

„Situația este una de tranziție. Avem un cadru legislativ care obligă la colectarea separată a deșeurilor textile, însă infrastructura și mecanismele de implementare sunt încă fragile”, explică, pentru HotNews, Zoltán Gündisch, președintele Asociației Române pentru Reutilizarea și Reciclarea Textilelor (ARETEX).

Colectarea separată, doar pe hârtie

Potrivit estimărilor ARETEX, România generează anual aproximativ 160.000 de tone de deșeuri textile, însă doar 6-10% sunt reutilizate sau reciclate. „Primul și cel mai important obiectiv trebuie să fie reutilizarea, iar abia în al doilea rând reciclarea”, subliniază Gündisch.

În lipsa unui sprijin economic real pentru operatorii specializați, majoritatea textilelor continuă să fie tratate ca deșeuri municipale. „Fără stimulente economice clare, textilele ajung în continuare la incinerare sau la depozitare”, avertizează el.

Potrivit președintelui ARETEX, sistemul de Responsabilitate Extinsă a Producătorului (EPR) este mecanismul prin care producătorii și importatorii de haine ar trebui să finanțeze colectarea, sortarea și reciclarea textilelor pe care le pun pe piață, conform principiului „poluatorul plătește”. 

Deși prevăzut în legislație, sistemul nu este încă funcțional în România, din lipsa normelor de aplicare și a finanțării, iar colectarea separată rămâne, în mare parte, doar pe hârtie.

În București infrastructura lipsește și responsabilitățile sunt pasate

Situația din Capitală reflectă fidel blocajele de la nivel național. La o solicitare formulată de HotNews, Primăria Sectorului 1 a transmis că „pentru moment, în Sectorul 1 nu există infrastructură pentru colectarea separată a deșeurilor textile”. Instituția precizează că a fost semnat recent „un contract de servicii pentru elaborarea unui studiu de oportunitate privind colectarea separată a deșeurilor textile”, studiu care ar urma să analizeze situația existentă și să propună un scenariu aplicabil la nivelul sectorului.

Potrivit datelor furnizate de primăria condusă de Cristian Tuță, în 2024 au fost colectate 5,7 tone de materiale textile de la populație și agenți economici. Pentru 2025, datele nu sunt încă complete, însă până în luna aprilie au fost colectate 2,6 tone, exclusiv de la agenți economici.

Un răspuns similar a venit și din partea Primăriei Sectorului 6, care precizează că „containerele pentru colectarea textilelor sunt administrate de un operator privat”, iar pentru date privind cantitățile colectate și valorificarea deșeurilor jurnaliștii sunt îndrumați către acesta.

HotNews a solicitat informații similare și celorlalte primării de sector din București, însă până la publicarea acestui articol nu a primit niciun răspuns.

De ce reciclarea textilelor este atât de dificilă

Dincolo de lipsa infrastructurii, reciclarea textilelor este, în sine, un proces complicat și costisitor. Majoritatea hainelor sunt realizate din amestecuri de fibre, au fermoare, nasturi sau aplicații care trebuie îndepărtate manual înainte de orice procesare.

Potrivit datelor citate de Panorama, doar 1% dintre hainele uzate ajung să fie reciclate „fibră la fibră”. 

„Există o singură fabrică de reciclare pentru textile post-consum și una pentru textile post-industriale. Fără investiții în tehnologii noi, nu putem vorbi despre circularitate”, explică, în continuare, Zoltán Gündisch.

Reutilizarea rămâne cea mai eficientă soluție, crede acesta. „Reutilizarea unei haine, în locul achiziției uneia noi, reduce impactul asupra mediului de până la 70 de ori”. 

Europa cumpără mult, aruncă repede și reciclează puțin

Problemele României nu sunt izolate, ci fac parte dintr-un fenomen european mai larg. Potrivit Agenției Europene de Mediu, un european cumpără anual, în medie, 19 kilograme de textile și aruncă 16 kilograme. Mai puțin de 2,5 kilograme sunt reciclate sau revândute second-hand, conform datelor citate de Panorama.

La nivelul Uniunii Europene, se generează anual aproximativ 6,9 milioane de tone de deșeuri textile, iar doar 15% sunt colectate separat. Restul ajung la groapa de gunoi sau sunt incinerate.

Chiar și acolo unde colectarea există, sortarea rămâne o problemă majoră. „Sortarea este o muncă laborioasă și scumpă”, explică Lars Mortensen, expert în economie circulară al Agenției Europene de Mediu. Din acest motiv, centrele de sortare sunt concentrate în țări cu forță de muncă mai ieftină, precum România, Bulgaria, Estonia și Letonia.

În Spania, piața second-hand a explodat

Diferențele dintre statele europene sunt semnificative. În Croația, colectarea separată a textilelor și a încălțămintei a crescut constant. În 2023, țara a generat 54.281 de tone de deșeuri textile, echivalentul a 14 kilograme per capita, iar 23,7% au fost colectate separat. Din acestea, 76,4% au fost valorificate prin reutilizare, reciclare sau recuperare energetică. Totuși, sistemul rămâne vulnerabil: 90% din textilele reciclate sunt procesate de un singur reciclator.

Un exemplu pozitiv este cooperativa socială Humana Nova, care colectează haine prin donații și containere publice, le revinde în magazine second-hand, le transformă în produse noi sau le trimite spre reciclare, angajând persoane din grupuri vulnerabile.

Spania se află într-o etapă mai avansată din punct de vedere legislativ. Politica textilă este integrată în strategia España Circular 2030, iar statul a finalizat la sfârșitul lui 2025 implementarea EPR pentru îmbrăcăminte și încălțăminte. 

În paralel, piața second-hand a explodat. Compania Humana a recuperat în 2024 peste 19.000 de tone de textile, echivalentul a 77,2 milioane de articole vestimentare. 63% au fost reutilizate, iar 28% reciclate. Fenomenul a determinat inclusiv mari branduri de fast-fashion, precum Inditex să introducă servicii de revânzare și colectare.

Bulgaria oferă un contrast puternic. Deși este unul dintre liderii europeni în sortarea hainelor pentru piața second-hand, țara colectează separat doar 8% din cele aproximativ 100.000 de tone de deșeuri textile generate anual. Lipsa legislației secundare și a subvențiilor a blocat dezvoltarea sistemului, iar Comisia Europeană a declanșat proceduri de infringement. Operatorii se confruntă și cu influxul de haine foarte ieftine din China, care nu au valoare pe piața second-hand și nu acoperă costurile de procesare.

Creatoarea de modă sustenabilă

În lipsa unui sistem public funcțional de colectare și reciclare a textilelor, unele soluții apar la scară mică, din inițiative individuale, care nu pot schimba statistici, dar arată ce este posibil atunci când hainele sunt privite ca resursă, nu ca deșeu.

La 25 de ani, Dorina Lisnic, creatoarea brandului Dori Lys, își construiește propriul drum în moda sustenabilă, lucrând exclusiv cu haine reciclate și textile vechi, multe dintre ele cu istorie. Proiectul a început în 2023, ceea ce înseamnă că brandul intră în al treilea an de existență. Tânăra își promovează creațiile pe social media, pe TikTok și Instagram. 

Dori Lys nu a fost însă, de la început, un proiect de upcycling, povestește tânăra, pentru HotNews. Înainte de această direcție, Dorina avea un brand clasic de haine, în care lucra cu materiale noi. 

„Cumpăram stofe, croiam, era totul foarte clasic. Dar nu rezonam cu valorile acelui proiect”, explică ea.

Interesul pentru reciclare a apărut cu câțiva ani înainte de lansarea actualului brand. „De vreo cinci-șase ani am devenit foarte pasionată de reciclare. Citeam mult, selectam deșeuri, reciclam. Apoi am descoperit branduri din Europa și America care făceau upcycling și am înțeles că asta trebuie să fac și eu.”

Schimbarea a fost una radicală. „Sunt genul de om care, dacă nu crede în ceva și nu simte, nu face. Fac doar din pasiune. Așa că am schimbat total conceptul și am început să reciclez haine.”

De ce lucrează cu haine donate

Creatoarea are 25 de ani și nu a urmat o facultate de design vestimentar. A studiat relații economice internaționale, un domeniu în care nu s-a regăsit. „În timp ce făceam facultatea, am mers la un curs de design vestimentar. Acolo mi s-au pus bazele, lucrurile de bază. Nu m-am aprofundat atunci, dar apoi am învățat foarte mult pe parcurs, singură.”

Materialele cu care lucrează provin din mai multe surse. O parte sunt cumpărate din magazine second-hand sau de pe platforme online, iar o mare parte vin din donații. „Majoritatea blugilor sunt din donații, de la oameni. Avem și pe site o secțiune unde se pot dona haine.” Mutarea în Iași a însemnat și o adaptare a surselor. „Aici nu sunt piețe second-hand ca în alte orașe, așa că m-am orientat mai mult spre platforme online, în special Vinted.”

De câteva luni, direcția brandului s-a schimbat din nou, odată cu integrarea textilelor tradiționale românești: ștergare, mileuri, dantelă, ii vechi. „Am devenit foarte pasionată de rădăcinile românești, de tradiții. Lucrând mai mult și făcând cursuri, am început să înțeleg ornamentele și să mă pricep mai bine.”

Preferă materialele naturale, mai ales pe cele lucrate manual. „Îmi plac foarte mult materialele naturale, mai ales cele lucrate manual, cum sunt mileurile românești sau ștergarele țesute la război.”

Corsete cu motive tradiționale

În ultima perioadă, corsetul a devenit piesa centrală a brandului, povestește Dorina. „Pentru mine, corsetul e o piesă foarte feminină, mă reprezintă. Întotdeauna m-am asociat cu el. Când eram în Republica Moldova, era greu să găsesc corsete, le căutam, le studiam. Cred că fiecare creator are o piesă cu care rezonează cel mai tare.”

Integrarea motivelor tradiționale în corsete a venit și dintr-un impuls personal. „Ascultam piesa «Hora fetelor» a Irinei Rimes și ceva s-a trezit în mine. Nu eram foarte conectată cu zona asta de folk, dar atunci m-am gândit: de ce să nu lucrez cu materiale tradiționale?”

Ulterior, Irina Rimes a ajuns să poarte una dintre piesele create de ea, un moment pe care îl descrie ca fiind o surpriză. „A fost o bucurie foarte mare. Când oamenii pe care îi asculți și îi apreciezi poartă piesele tale, e un moment special.”

Printre piesele realizate se numără și un corset de nuntă reciclat, cu influențe transilvănene, creat la cererea unei cliente care a dorit să poarte o astfel de piesă în ziua nunții. 

În prezent, creatoarea este stabilită temporar în Iași, dar spune că nu are un atelier propriu. Lucrează prin colaborări la distanță. „Am venit la Iași pe o perioadă nedeterminată. Plănuim să ne întoarcem la Chișinău, unde o să fac atelierul. Asta nu înseamnă că activitatea mea din România se oprește.”

Este căsătorită și are un copil, iar pe termen lung vrea ca Dori Lys să devină și un proiect educațional. „Un scop de-al meu este să fac educație. Nu chiar acum, dar în următorii unu-doi-trei ani vreau să dezvolt și proiecte în zona asta”, mai povestește tânăra. 

Dincolo de estetică, mesajul brandului este unul clar, spune Dorina: reducerea risipei din industria modei. „Vreau ca oamenii să înțeleagă că, dincolo de hainele frumoase, noi facem bine planetei. Nu folosim resurse noi, ci ceea ce există deja. Sunt foarte multe haine disponibile și asta e mica schimbare pe care o putem face.”

Ce ar trebui să se schimbe

Potrivit lui Zoltán Gündisch, președintele ARETEX, funcționarea reală a colectării separate depinde de câteva măsuri urgente: delegarea colectării către operatori specializați, finanțare de tranziție pentru infrastructură, subvenții municipale temporare și transparență totală a datelor. 

„Nu este suficient să știm cât se colectează. Trebuie să știm ce se întâmplă mai departe –  cât merge către reutilizare, reciclare, incinerare sau groapa de gunoi”. 

Proiectul PULSE este o inițiativă europeană de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, co-finanțată de Comisia Europeană (DG CONNECT) în cadrul Acțiunilor Multimedia prin acordul de grant LC-02772862. HotNews.ro colaborează în cadrul proiectului cu alte publicații prestigioase din Europa: Delfi (Lituania), Deník Referendum (Cehia), cel mai mare ziar austriac Der Standard (Austria), unele dintre cele mai mari publicații din Grecia – EFSYN, El Confidencial – Spania, cel mai mare ziar polonez Gazeta Wyborcza, cel mai vechi site analitic și informațional bulgar Mediapool, una dintre cele mai mari publicații independente maghiare HVG și ziar italian cu profil economic Il Sole 24 Ore, una dintre cele mai vechi și puternice publicații din Peninsulă.

Trei organizații media transnaționale de renume – OBCT (Italia), N-ost (Germania) și Voxeurop (Franța) vor coordona activitățile proiectului.