De ce se aglomerează traficul când începe școala? Ce soluții au primăriile

Când începe școala și se deschid grădinițele/creșele de stat, traficul din București și din marile orașe se aglomerează considerabil. Motivul? Părinții își duc copiii cu mașina, iar de multe ori este aleasă o școală/ grădiniță creșă mai bună sau mai modernă, dar mult mai departe de casă, astfel că parcurg km cu mașina prin oraș. O altă problemă este că dezvoltarea cartierelor noi din orașele mari sau localitățile adiacente s-a făcut haotic, fără școli și grădinițe, iar cei care s-au mutat acolo trebuie să parcurgă kilometri până la prima instituție de învățământ, fiindcă nu au una lângă casă.

Primarii susțin că au mai multe soluții pentru rezolvarea problemei: modernizarea școlilor de cartier, autobuze pentru elevi, transport public performant, puncte lângă școli pentru lăsarea copiilor, ca părinții care vin cu mașina, să nu mai blocheze prima bandă, dar și obligarea investitorilor imobiliari să făcă școli în cartierele mari. Ce a funcționat în alte orașe?

Pandemia și transportul public

Anul acesta, traficul din București s-a aglomerat parcă mai mult ca niciodată după deschiderea școlii.

În contextul pandemiei, calitatea slabă a transportului public și aglomerația din autobuze și tramvaie au determinat tot mai mulți părinți să folosească mașina personală, de teama să nu se îmbolnăvească și ei, și copiii. Astfel, dimineața, la prânz și seara avem mai multe mașini în trafic, iar prima bandă, pe străzile și bulevardele unde sunt școli este blocată de părinții care parchează ca să-și lase copiii. Uneori mașinile sunt parcate chiar pe două benzi.

Mai este și vânătoarea pentru școlile mai bune, care se află de regulă în centrul orașului. Părinții plătesc și câteva sute de euro pentru a obține vizele de flotant necesare ca să-și înscrie copiii acolo.

Iulian Cristache, preşedintele Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi, explică fenomenul:

• ”Legea prevede că ai voie să-ți duci copilul la școala de proximitate.
• Cei care îi duc mai departe decât stau, își aranjează vizele de flotant. Adică se duc în zona respectivă, plătesc pe cineva să spună că a luat copilul în spațiu, îi dau câteva sute de euro, și persoana respectivă se duce la Poliție și declară că a luat copilul în spațiu.
• Am avut adrese cu 20-30 de copii, am avut chiar și o adresă cu 300 de copii în același loc, fără ca Poliția să facă nimic. S-a creat un curent general, că școlile din centru ar fi cele mai bune, ceea ce nu este în totalitate adevărat.
• Așa s-au creat acele clase supraaglomerate, cu până la 40 de elevi. Părinții au impresia că dacă își duc copiii la aceste școli, vor învăța singuri și din mers, ceea ce nu este adevărat”.

El a explicat și dezavantajele școlilor „de fițe”:

• ”Unii dintre părinți nu își dau seama că intră într-o morișcă a meditațiilor, cu profesorii de la acele clase, iar notele nu sunt cele care reflectă nivelul de competențe și acel lucru se vede la evaluarea națională și BAC, când constată că notele obținute acolo sunt cu două-trei puncte mai mici decât ceea ce obțin la clasă.
• Recomandarea mea este ca părinții, dacă doresc să plătească meditații, să caute alți profesori, nu pe cei de la clasă, fiindcă se păcălesc și ”cumpără notele”.
• Deja este bătaie de joc, se fac meditații cu grupe de 5-6 elevi. Unii dintre profesorii de la școlile de fițe au făcut laboratoare de meditații în propriile case, și-au cumpărat în dormitoare bănci și aduc 5-6 elevi acolo, ca la școală, ceea ce mi se pare halucinant”.

Președintele Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi spune că dacă copiii ar merge la școlile de cartier, ar merge pe jos sau ar folosi transportul public, deci nu ar fi nevoie de mașină.

• ”Nu folosesc transportul în comun fiindcă sunt la depărtare mare de casă. Dacă ar folosi școlile de proximitate, unii dintre ei ar merge pe jos, nu ar avea nevoie de transport în comun.
• Dacă duci copilul la 5-10 kilometri de casă, că acolo este școala cea mai bună, atunci ești obligat să-l duci cu mașina”.

Cartiere noi fără școli

O altă problemă este în localitățile din jurul Bucureștiului, unde infrastructura școlară nu a ținut pasul cu dezvoltarea imobiliară.

Astfel, în ultimii ani, populația acestor localități a crescut de la câteva mii la zeci de mii de oameni, iar autoritățile locale nu au făcut școli și grădinițe în mod proporționat.

Aceeași situație este și în cartierele noi ale Bucureștiului. Astfel că acei oameni nu au unde să-și ducă copiii și sunt nevoiți să parcurgă 5-10-20 de kilometri prin traficul de coșmar până la cea mai apropiată școală.

Ce soluții sunt? Depinde pe cine întrebi

Primarul Sectorului 2, Radu Mihaiu, spune că este dreptul părintelui să aleagă la ce școală își dă copilul, iar pentru reducerea aglomerației la orele la care încep/se termină cursurile o soluție ar fi crearea unor puncte unde părinții doar să oprească mașina să coboare copilul, iar cineva de la școală să îl preia.

• ”Partea cealaltă cu viza de flotant este greu de rezolvat și nu văd o soluție care să nu aducă mai multe deservicii comunității, decât serviciul pe care l-ar aduce că acei părinți și-ar duce copilul la școala din zonă.
• Până la urmă, este normal ca fiecare familie să-și dorească ce este mai bine pentru copil. Eu mi-aș dori ca părinții să stea mai puțin în trafic când își lasă copilul la grădiniță/școală.
• Soluția este să avem niște locuri special amenajate în apropierea școlilor și grădinițelor, ciclul primar și grădiniță cu precădere, că restul pot să se ducă singuri, să fie o zonă în care pur și simplu părinții să poată lăsa copii și să plece. Am văzut acest sistem implementat la o școală privată, funcționează extraordinar de bine, se preia cred că un copil pe minut dacă cineva de la școală sau de la grădiniță este acolo și asta fluidizează foarte mult traficul și elimină blocaje.
• Ideea ar fi ca în apropierea școlii să fie 3-4 locuri special delimitate, în care părinții să poată opri doar pentru a lăsa copilul, nu să parcheze, și să existe cineva din partea grădiniței sau a școlii, dimineața cu precădere, care să poată prelua acești copii și să-i trimită în curte. Vreau să facem acest sistem la școlile și grădinițele publice”, a explicat Radu Mihaiu.

El spune că și investițiile în școlile de cartier rezolvă problema:

• ”Ce putem să facem este să găsim un program after school, în așa fel încât părinții să-și poată lăsa copiii dimineața și să-i ia seara. Asta probabil că ar crește atractivitatea tuturor școlilor, nu doar a celor cu after-school, și cererea s-ar distribui geografic mai bine.
• Anul acesta am avut 19 șantiere de modernizare, am fost printre cei mai activi, o parte s-au terminat, mai sunt câteva deschise, dar sperăm să finalizăm o parte în această lună, altele luna viitoare, altele în noiembrie-decembrie, deci muncim foarte mult pentru a moderniza școlile și grădinițele din sector. Vom munci și anul viitor. În câțiva ani, când vom avea toate școlile modernizate, va fi mult mai bine, vom avea și trafic mai puțin. Anul acesta am prin în buget pentru școli peste 200 milioane lei”.

În ceea ce privește autorizarea dezvoltărilor imobiliare noi, primarul spune că s-ar putea pune niște condiții în Planul Urbanistic Coordonator al Sectorului 2.

• ”Se construiește foarte mult, cei de la Sud de Fabrica de Glucoză aveau prinsă o dezvoltare cu cap aș spune, aveau un centru cu școală, grădiniță, biserică și centru medical.
• Mi-aș dori ca același lucru să se întâmple și în zona Electronicii, acolo din păcate, pe PUZ-ul Sectorului 2 nu era prevăzută o astfel de școală, dar sperăm să corectăm acum. Faptul că PUZ-ul Sectorului 2 a fost suspendat, asta ne dă flexibilitate să discutăm ca viitoarele reglementări urbanistice să prevadă școală, grădiniță, creșă și de ce nu, biserică, fiindcă sunt mulți cetățeni care își doresc și asta”.

Reprezentanții Primăriei Sector 4 spun că investițiile în infrastructură, ridicarea mașinilor și implicarea Poliției locale sunt soluția.

• ”Pentru decongestionarea traficului rutier, care a înregistrat valori crescute, începând cu 13 septembrie, în Sectorul 4 al Municipiului București s-au intensificat măsurile menite să asigure fluidizarea traficului.
• În acest sens, echipajele Poliției Locale Sector 4 continuă acțiunile de ridicare a vehiculelor staționate neregulamentar. „Patrula Stradală”, formată din echipe special desemnate din cadrul Poliției Locale Sector 4, acționează pentru al treilea an consecutiv, în apropierea unităților de învățământ din sector, pentru a dirija circulația autovehiculelor, ce ar putea bloca prima bandă a arterelor de circulație. Menționăm că, la toate aceste acțiuni contribuie deja măsurile implementate în urma finalizării lucrărilor de infrastructură mare, pe care Primăria Sectorului 4 le-a realizat în ultima perioadă.
• Astfel, valorile de trafic s-au redus considerabil pe marile bulevarde, urmare a lucrărilor de lărgire a carosabilului, de la 2 la 4 benzi de circulație precum și a amenajării parcărilor în regim park-ride din apropierea stațiilor de metrou, datorită cărora locuitorii zonei de Sud ai Sectorului 4 își lasă acum mașinile în aceste locuri sigure și aleg să-și continue traseul către școlile și grădinițele din zona centrală cu mijloacele de transport în comun”, au explicat reprezentanții instituției.

Ei spun că dezvoltarea transportului public, la pachet cu construirea de noi unități de învățământ în cartiere va rezolva situația:

• ”În sprijinul familiilor care locuiesc în noile ansambluri rezidențiale din Sudul Capitalei și ai căror copii sunt înscriși la unități de învățământ din centrul Capitalei, Primăria Sectorului 4 construiește stația de metrou „Tudor Arghezi”, pentru a facilita accesul în zonele centrale și implicit pentru a reduce aglomerația din trafic, prin punerea la dispoziția oamenilor a alternativei transportului în comun.
• În completarea lucrărilor de infrastructură rutieră, Primăria Sectorului 4 are în vedere extinderea infrastructurii educaționale în zona de Sud, prin construirea de noi creșe, grădinițe și școli.
• Astfel, în momentul de față sunt aproape de finalizare lucrările grădiniței din cadrul campusului educațional al Liceului Dacia, situat pe bulevardul Metalurgiei, grădiniță care va putea primi copii preșcolari ai familiilor care locuiesc în această zonă.
• Totodată, Primăria Sectorului 4 are în vedere, în perioada următoare, dublarea capacității de 1.000 de locuri a creșelor din sector, prin reconversia a cinci spații administrative/de birouri, aparținând autorității locale, în cinci creșe care ar putea găzdui, într-o primă etapă, peste 600 de copii ai familiilor tinere și care ar avea la dispoziție un loc sigur și mult mai aproape de casă în care să-i lase în îngrijire pe copii”.

Primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu, spune că soluția este dezvoltarea infrastructurii educaționale.

• ”Practic, ar trebui să nu le mai dai voie să își mai facă această viză de flotant, la nivel de Minister. Eu nu am ce să fac. Este greu de găsit o soluție. Eu înțeleg și ministerul.
• Dacă oprești înscrierile pe bază de flotant, pe de o parte o să-și facă toți buletine la alții în casă, pe de altă parte nu e o soluție, fiindcă nu au școli în zona lor. La mine, soluția este să fac școli, îmi asum chestia asta, dar Ministerul să-mi dea posturi.
• M-am chinuit să fac rost de 30 de posturi pentru o grădiniță, despre ce vorbim. Ministerul trebuie să aloce posturi care reprezintă realitatea. Degeaba fac eu școli, dacă stau cu ele goale. Ministerul trebuie să bugeteze mai multe posturi”, a explicat Ciucu.

El spune că, la nivel de administrație locală, ar putea fi limitat accesul mașinilor pe străzile din jurul școlilor.

• ”Tot ce poți să faci, dar pe baza unei analize de trafic, este să închizi o stradă de pe lângă școală și să fie pietonală, dar asta crează anumite probleme și nu se poate peste tot. Autobuzul școlar nu este o soluție în mediul urban mare.
• Unii vin din alt cartier, alții de peste drum, alții de la nu știu ce casă, alții din Chiajna, alții din Bragadiru.
• Nu este o soluție când vorbești de mii de copii. Hai să ne uităm câte școli s-au făcut în ultimii 15 ani în Bragadiru, Domnești și Chiajna și cât de multe apartamente s-au făcut. Oriunde ai o casă, un apartament nou, vorbești despre o familie tânără cu 1-2 copii. Și toți vin în București cu aceste vize de flotant.
• Mai este o soluție, pentru educație, să construim corpuri de școală noi în curtea școlilor existente. Dar asta nu va fluidiza traficul, ci va îmbunătăți actul educațional”, a mai explicat Ciucu.

În ceea ce privește cartierele noi, primarul spune că vrea să condiționeze autorizarea ansamblurilor rezidențiale noi de construirea unei școli/grădinițe:

• ”Eu acum nu mai dau voie dezvoltatorilor să facă peste 1.500 de apartamente fără o școală. Să ne-o dea nouă, o băgăm în circuitul educațional, iar Ministerul să ne dea profesori. Eu nu pot să fac mai mult de 4 școli pe mandat, nu am capacitate și nici buget.
• Suntem în urmă pe Sectorul 6 cu vreo 15-20 de școli, iar noi nu avem nici teren. Eu fac proiecte, dar nu am teren, terenul e la dezvoltatori. Dacă nu îi luăm pe dezvoltatorii imobiliari ca parteneri, nu ajungem nicăieri. Asta mă chinui eu să fac printr-un PUZ, ca să pilotez modelul acesta în Sectorul 6.
• Soluția este un parteneriat cu dezvoltatori. Se face un contract și condiționăm autorizația de construire de construirea unei școli, proporțional cu numărul de apartamente pe care-l fac. Eu nu dețin terenuri, PMB-ul are terenuri”.

Iulian Cristache, președintele Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi, mai vine cu o soluție, parteneriate între școlile din centru și cele de la periferie:

• ”În Legea educației este prevăzută posibilitatea ca unitățile de învățământ să formeze consorții, adică o școală bună să ia o școală ”mai amărâtă”, acei profesori buni au posibilitatea să meargă și să predea și acolo, astfel încât să nu mai vorbim de școli suprapopulate și să facă schimb de experiență.
• Mie mi-e greu să cred că un profesor din școala de cartier nu se poate ridica la un nivel înalt de predare și instruire atât timp cât are și el o resursă mai bună. La fel și copiii, dacă au resursele necesare.
• Avem nevoie de niște clase omogene, ca să nu mai creăm poli de putere și staturi sociale, fiindcă efectiv clasele se fac după părinți, avocați, ingineri, doctori și ceilalți are sunt la fel de contribuabili, dar au venituri mai mici, sunt lăsați de izbeliște, iar copiii discriminați”.

Ce soluții se aplică la Cluj

Și la Cluj traficul se aglomerează când începe școala, însă Primăria luptă de câțiva ani să rezolve problema, investind masiv în școlile de cartier.

• ”Și la Cluj traficul se aglomerează mult când începe școala. Noi am constatat că o parte din trafic este generat și de părinții care își duc copiii la școală cu mașina. Ce am făcut?
• Am încercat să-i stimulăm pe părinți să-și ducă copiii la școlile de cartier, am investit bani în școlile de cartier, chiar foarte mulți bani în modernizarea lor, și din fonduri europene, și de la bugetul local. Și în ultimii ani am constatat o creștere substanțială a cererii la școlile de cartier, mai ales la clasa 0-IV.
• Dacă înainte, în top zece, pe clasa 0, erau școlile din zona centrală, încă din 2019, în top 10 nu mai sunt școli din zona centrală ci școli de cartier. Asta înseamnă că a crescut încrederea părinților în școlile de cartier și prin investițiile pe care le-am făcut și prin rezultatele pe care le-au obținut școlile la examene. La licee este un pic diferit pentru că ele sunt comasate în centrul orașului”, a explicat pentru HotNews.ro Dan Tarcea, viceprimarul orașului Cluj-Napoca.

Apoi, este încurajată folosirea transportului public și s-au introdus autobuzele pentru elevi.

• ”Încurajăm transportul elevilor cu autobuzele școlare. Avem 14 rute, în prima zi de școală am avut vreo 350 de copii pe care i-am transportat, a doua zi 470 de copii, este în creștere.
• Apoi, avem gratuitate pe mijloacele de transport în comun pentru elevi. Am suplimentat pe perioada școlii și numărul mijloacelor de transport în comun dimineața și în zona prânzului pentru a nu se aglomera, să se respecte normele sanitare și copiii să le folosească.
• Dar încă mai sunt situații în care părinții își duc copiii la școală cu mașina și se vede o dată cu începerea școlii o forfotă mai mare în trafic”, a mai afirmat viceprimarul orașului Cluj-Napoca.

El spune că Primăria va continua aceste proiecte deoarece funcționează:

• ”Avem în vedere să extindem rutele pentru transportul elevilor și pentru alte cartiere. Mai sunt două cartiere care nu sunt acoperite. O să extindem etapizat, pe măsură ce mai achiziționăm noi mijloace de transport în comun. Și investim în continuare în modernizarea școlilor.
• Chiar zilele trecute s-a semnat contractul de execuție pentru școala Nicolae Iorga din Cartierul Iris, un fost cartier muncitoresc. Are în acest moment 7 clase, cu 170 de copii. Valoarea investiției este de aproximativ 21 milioane lei și după modernizare va crește de la 7 clase la 18 clase și de la 170 de copii la 450 de copii. Va fi una dintre cele mai moderne școli din România pentru că vom face bibliotecă, sală de sport și toate dotările necesare.
• Avem 10 astfel de proiecte, investiții pe fonduri europene în școli. Practic cu cât vom moderniza școlile de cartier mai mult și le vom extinde capacitățile, cu atât și părinții vor fi motivați să-și ducă copiii acolo.
• Avem și un parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean și calitatea învățământului în școlile de cartier este foarte-foarte bună și o dovedesc rezultatele la ultimele examene. Pe de altă parte, noi investim în școală peste 20% din taxele impozitele pe care le plătesc clujenii, fie că discutăm de modernizare, investiții, cele necesare pentru asigurarea actului de învățământ, astfel încât să nu mai fie necesar fondul clasei sau cine știe pentru ce bani de la părinți”.

Ce soluții se aplică la Iași

Mihai Chirica, primarul municipiului Iași, spune că orașul său are aceeași problemă din cauza faptului că toată lumea folosește mașina, deși Primăria a investit în ultimii ani foarte mult în transportul public.

• ”Soluții: revenirea la normalitatea utilizării a serviciilor publice puse la dispoziție de autorități, cum suntem noi dar și alte orașe, transport public în care se investește în permanență și nu puțini bani, zeci și sute de milioane de euro, refacerea infrastructurii și soluții de ticketing, care trebuie să meargă în paralel cu restricționarea accesului vehiculelor poluante și a vehiculelor personale în zone de interes cum sunt școlile și îmbunătățirea marketingului pentru utilizarea transportului public.
• Dau un exemplu care doare. Am luat măsura gratuității pentru toți elevii. Asta înseamnă 62.000 de persoane, care ar putea beneficia de transportul public de călători. Până la data începerii școlii erau înscriși în platformă doar 8.600 de elevi. Dramatic.
• Deci, în continuare trebuie lucrat la partea de promovare. Încă nu există această apetență pentru utilizarea transportului public, ceea ce doare. Am văzut un interes destul de evident după ce am adus tramvaiele noi, încep să se înscrie tot mai mulți.
• Va veni întreg parcul nou și trebuie să ne întoarcem la bunele obiceiuri, să condiționăm utilizarea transportului public de facilitățile pe care le asigură fiecare municipalitate în parte. Am făcut și benzi unice. Am făcut un experiment, o mașină a plecat de la capătul traseului și până la Podul Roș și a făcut 18 minute. În acest timp au trecut 7 mijloace de transport – 5 autobuze și două tramvaie, deci eficiența benzilor rezervate este clară”, a explicat Chirica.

El susține că orașul a investit foarte mult și în școlile de cartier, iar mesajul transmis de municipalitate este ca elevii să rămână la școlile de cartier.