De ce sunt românii atât de nemulțumiți cu viața pe care o duc? Merge din rău în mai rău, iar proasta funcționare a instituțiilor din țară ne duce la aceste cifre

Dumitru Sandu, profesor la Facultatea de Sociologie de  la Universitatea din București, a analizat un sondaj european și spune că ”nemulțumirea maximă este concentrată în sudul UE și în foste țări comuniste”. Iar România este campioană a nemulțumirii, arată sociologul Dumitru Sandu culegând motivele într-un text de opinie pe care îl publică HotNews.

• ”În toată EU, satisfacția cu viața personală este cu atât mai redusă cu cât gospodăria de apartenență are dificultăți mai mari în plata facturilor lunare”.
• Dar există și alți factori importanți. 

Românii de 15 ani și peste această vârstă erau cei mai nemulțumiți cu propria viață (34%), în sondajul european de tip Eurobarometru din primăvara anului 2024 (EB 101.4). Tot nemulțumiți erau și cu doi ani anterior, în 2022 (conform Eurobarometru-lui 95.3), dar nu cei mai nemulțumiți cu viața personală. Atunci, în 2022, maximul de nemulțumire cu viața era la bulgari și la greci.

De ce în 2024 situația s-a schimbat din rău în mai rău, aici? Întrebarea merită să fie pusă pentru că anii 2024-2025 sunt ani de mișcări sociale electorale cu vot puternic pro-suveranist, în România. S-a tot spus că a fost vorba de o nemulțumire socială puternică, rădăcină a acestui tip de vot, dar argumente comparative, bazate pe date de sondaj nu au fost formulate. Încercăm să le oferim, aici. Interesul major nu este pentru relația între vot și nemulțumire, ci pentru înțelegerea surselor de nemulțumire la români, în context european.

Ipoteza de la care pornim susține că modul de administrare publică a dus la un gen de consolidare a unei culturi a nemulțumirii (Almond&Verba, 2015). În acest material vom proceda comparativ, considerând România în contextul Uniunii Europene (EU), pornind de la convingerea că, fără comparații și contextualizări, puține lucruri pot fi înțelese.

Să începem cu contextul descriptiv al nemulțumiri cu propria viață.

Contextul descriptiv

Întrebarea de pornire a fost, în sondaj, de tipul „în general, cât de mulțumit sunteți cu viața pe care o duceți”. Cei peste 26 de mii de subiecți intervievați răspund pe o scală, în patru trepte, de  la foarte mulțumit la pe deplin nemulțumit.

Media celor nemulțumiți de viața proprie, în EU, era de 13%. La nivel de țară, pentru România, procentul maxim corespunzător de nemulțumiți era de 31%, în cazul românilor. În aceeași grupă de maximă nemulțumire sunt și bulgarii, grecii și est-germanii. Altfel spus, nemulțumirea maximă era concentrată în sudul EU și în foste țări comuniste. Satisfacția cu viața este concentrată în nordul EU, în special în Danemarca, Suedia, Finlanda și Irlanda.

Pentru cazul românilor, de interes prioritar aici, am menționat deja că între 2022 și 2024, ponderea celor nemulțumiți cu viața a sporit. Grupa intermediară între cei foarte mulțumiți din nord-vest și cei foarte nemulțumiți din  estul și sudul EU, este formată de o grupa eterogenă de țări din Europa Centrală și vestul EU.

Table 1. Life dissatisfaction by countries of the European Union (%) (Nemulțumirea față de viață în funcție de țările Uniunii Europene)

Pentru a determina specificul regional al satisfacției cu viața în România, am apelat la o clasificare a țărilor din EU în cinci mari grupări geo-culturale care face distincția între Nord, Sud, Vest, Centru-Est și Estul EU (Sandu, 2009). România, se demonstrează în materialul la care ne-am referit anterior, face parte din grupa țărilor Estice (împreună cu Bulgaria și țările baltice), relativ sărace, situate în extremitatea estică a EU.

În fapt, clasificarea adoptată este foarte apropiată de geo-schema Națiunilor Unite care distinge, în gruparea țărilor din Europa, între Nord, Sud, Est și Vest. Clasificarea pe care am adoptat-o pentru determinarea specificului de satisfacția cu viața, pentru România, segmentează țările Estice din Europa, în Estice și Central-Estice (Polonia, Slovacia, Slovenia, Ungaria, Croația). Dacă mutăm accentul de la grad de satisfacție-insatisfacție cu viața la relații semnificative în explicarea nemulțumirii în raport cu viața obișnuită, cu care dintre regiunile menționate se aseamănă mai mult România?

Predictori ai nemulțumirii populației

Geografic, România face parte din gruparea țărilor estice ale EU, împreună cu Bulgaria și țările baltice. Profilul ei specific de condiționare a insatisfacției cu viața pentru români diferă, însă. Deși datele de analiză din Tabelul 2 sunt incomplete, modelul de analiză fiind relativ slab specificat, rezultă că ipoteza cu mare probabilitate de validare este cea care susține că proasta funcționare a instituțiilor din țară (Sandu, 2025) este una dintre cauzele majore ale nemulțumirii românilor. 

Cu cât intervievații din România sunt mai nemulțumiți de funcționarea instituțiilor din țară, cu atât este mai mare probabilitatea ca insatisfacția lor în legătură cu propria viață să fie mai mare. Tendința este aceeași și la nivelul părții estice a EU din care face parte și Romania.

O altă constatare majoră a analizei este că educația contează. Nemulțumirea cu viața la români pare să fie cu atât mai mare cu cât nivelul lor de educație este mai redus. Doar în Europa Centrală și de Est și în cea Sudică pare să mai fie o condiționare atât de puternică.

Altfel, în toată EU, satisfacția cu viața personală este cu atât mai redusă cu cât gospodăria de apartenență are dificultăți mai mari în plata facturilor lunare.

Table 2. Predicting life dissatisfaction in the country of interest and by macroregions of the European Union (Previziunea nemulțumirii față de viață în țara de interes și pe macroregiuni ale Uniunii Europene)

Un model european de insatisfacție cu viața?

Da, există un astfel de model. Am rulat, fără a mai prezenta aici rezultatele de calcul, un astfel de model, pe ansamblul EU, adăugând la predictorii din tabelul 2 primele patru țări cu maximă insatisfacție a populației cu propria viață (RO, BG, GR, Germania de Est) și țările cu maximă satisfacție (DK, NL, SE, FI). Chiar și în aceste condiții, cu multe variabile de control, nemulțumirea celor din România rămâne maximă, la nivel de țară (coeficienți beta).

Altfel europeanul tipic pentru starea de nemulțumire cu propria viață este slab sau mediu educat, cu acces redus la internet, cu dificultăți în plata facturilor lunare, aparținând clasei sociale de jos, de la baza piramidei sociale, relativ în vârstă, nemulțumit de democrația din propria țară și de direcția în care „merg” lucrurile în EU. Constatarea spune, între altele, că nu trebuie exagerat cu ideea specificității. Pe anumite componente, începe să se poată vorbi de un model cultural al nemulțumirii sociale la nivel european.

Discuție

Dacă cineva ar dori să reducă nemulțumirea cu viața cotidiană la români, cel mai nemulțumit popor în acest sens, azi, în EU, ar trebui să îmbunătățească modul de funcționare a instituțiilor din țară, să sporească nivelul justiției sociale, să îmbunătățească direcția în care  „merge” țara și Uniunea Europeană, să reducă cheltuielile financiare la nivel de gospodărie. Evident că toate acestea nu pot fi realizate fără studii de specialitate, consilieri și funcționari  competenți, aleși prin concursuri publice transparente, nu prin numiri politice.

Există un model european de mulțumire/nemulțumire legat de succesul în propria viață în care se înscrie, cu anumite particularități și cultura românească. Ambele trebuie avute în vedere pentru fundamentarea și proiectarea politicilor publice de bunăstare socială.

Acest articol a fost publicat inițial pe Contributors.ro.