De ce sunt scolile stricate
Desi au ramas doar doua saptamani pana la inceperea anului scolar, Ministerul Educatiei nu stie precis cate unitati vor primi aviz de functionare. In Capitala, o mare parte a scolilor sunt incluse intr-un program de reabilitare si modernizare, dar elevii mai au de asteptat pana vor intra in clase mai curate pentru ca sunt prea putine firme de constructii care sunt interesate sa lucreze cu statul.
„Astfel de lucrari (n.r. contracte cu statul) se iau mai mult atunci cand constructorul este in criza”, ne-a declarat directorul Patronatului firmelor din Constructii, Adriana Iftimie.
In cartierul Tineretului, Scoala generala 79 asteapta inca banii necesari modernizarii prin programul „Reabilitarea Infrastructurii Educationale in Bucuresti”. derulat de Banca Europeana de Investitii (BEI,. E o scoala obisnuita de cartier bucurestean, cu aspect de policlinica si gratii la ferestrele claselor de la parter.
Directorul institutiei spune ca de la momentul inscrierii in programul de modernizare al BEI si pana acum nu s-a intamplat inca nimic. “Din pacate, o data intrat in acest program nu mai poti beneficia de finantari de la Ministertul Educatiei. Acum speram ca toata actiunea sa se urgenteze pentru ca asteptam de ceva timp”.
O situatie similara se intalneste si la Scoala Generala 147 din cartierul bucurestean Ferentarti. Aspectul exterior al scolii este deplorabil insa interiorul este ingrijit.
Directorul scolii spune ca banii necesari provin tot din fonduri BEI insa in cei sapte ani scursi de la ultimile imbunatatiri situatia scolii s-a deteriorat.
“Noi nu stim ce bani putem primi. Am inteles ca primaria a organizat o
licitatie in urma careia sa fie aleasa o firma de constructii insa rezultatul a fost negativ. Nici un patron nu are interes sa bage bani intr-o lucrare si sa-i recupereze dupa un un an.”
Acesta spune ca reparatiile minore se fac din donatiile venite de la parintii elevilor.
“Ferentariul e un cartier sarac. Va dati seama ca sumele donate sunt foarte mici. Abia daca ne ajung sa reparam cate un geam spart sau sa schimbam o yala.”
Sa radem cu Ministerul Educatiei: „65% dintre scoli au sau vor primi aviz sanitar de functionare definitiv sau provizoriu”
Mai sunt doua saptamani pana incepe scoala si ministerul se chinuie sa insire cateva statistici despre starea scolilor.
„Situatia statistica a unitatilor de invatamant preuniversitar (scoli si gradinite) cu si fara avize sanitare de functionare este in curs de actualizare.
Din datele existente pana la acest moment, din cele peste 22.000 unitati de invatamant preuniversitar, 65% au sau vor primi aviz sanitar de functionare definitiv sau provizoriu.”, ne-a raspuns Biroul de Presa al Ministerului Educatiei.
Anual, cel putin o treime dintre scoli „rateaza” avizul sanitar de functionare. Insa cursurile pot continua, daca scoala se intelege cu inspectoratul si primaria.
„In unitatile care nu vor indeplini criteriile de avizare, cursurile pot incepe in anumite conditii stabilite de comun acord intre consiliile de administratie ale scolilor, Inspectoratele Scolare Judetene si autoritatile locale”, ne-a mai raspuns Biroul de presa al Ministerului Educatiei.
In acest an, Guvernul a alocat Educatiei, in patru transe, bani pentru infrastructura si dotare a scolilor, dupa cum urmeaza:
Potrivit Ministerului Educatiei, „la aceste sume se adauga 260 miliarde de lei vechi, alocate in luna iunie, pentru finantarea, in acest an, a unor cheltuieli de capital pentru 20 de unitati de invatamant prescolar de stat din municipiul Bucuresti”.
Iata acum si cati bani s-au cheltuit, din suma alocata de Guvern:
„Absorbtia redusa a fondurilor are ca principala cauza neimplicarea autoritatilor locale in procesul de accesare si utilizare a fondurilor”, justifica ministerul Educatiei.
Scolile din Bucuresti, fara oferte bune pentru zugravi
Insa, nu numai autoritatile locale se fac vinovate pentru „necheltuirea” banilor, pentru faptul ca scolile au primit sau nu au primit (dupa cum spune Ministerul) aviz sanitar. O mare problema, dupa cum puncteaza chiar Primaria Generala a Capitalei este faptul ca firmele de constructii nu sunt interesate sa contracteze statul.
Pentru mai multe scoli inscrise in programul „Reabilitarea Infrastructurii Educationale in Bucuresti”, licitatiile au fost amanate din lipsa de interes din partea constructorilor. Motivul pentru care firmele nu se prea inghesuie sa repare scolile bucurestene ar fi, potrivit Primariei Capitalei, acela ca evaluarea economica a proiectlui este depasita.
„Din analiza cauzelor care determina constructorii sa nu fie interesati de executia acestor scoli, analiza facuta impreuna cu consultantul proiectului si cu reprezentantii BEI, a iesit in evidenta necesitatea recalcularii indicatorilor tehnico-economici, in functie de influentele negative aparute pe pietele financiara si economica determinate de evolutia cursului EURO/RON”, sustin reprezentantii Primariei Municipiului Bucuresti.
Statul nu e un client bun
Laurentiu Ploscan, directorul Asociatiei Romane a Antreprenorilor din Constructii (ARAC) spune ca birocratia si remuneratia proasta se pun in calea afacerilor dintre stat si firmele de constructii.
„Procedura de contractare este intradevar excesiv birocratica. Insa mai important este ca proiectele de reabilitare a scolilor nu sunt foarte profitabile. Clientii de stat platesc putin si aceasta pe fondul unei crize a fortei de munca in constructii.
In plus, nu putem lucra pe studii de fezabilitate realizate acum doi-trei ani intrucat preturile au crescut de atunci si, in plus, derularea achizitiilor publice este foarte greoaie si reprezinta un dezavantaj serios.
Firmele cele mai importante nu se complica in contracte cu institutiile de stat intrucat nu sunt prea multe avantaje, iar piata este diversificata”, a declarat directorul ARAC.
De asemenea, Adriana Iftimie, directorul general al Patronatului Societatilor din Constructii spune: „Firmele de constructii se confrunta cu o criza a fortei de munca. Si aici este o optiune: daca aleg sa lucrez cu privati sau cu statul.
Pentru a lucra cu statul, constructorul stie dinainte ca trebuie sa aiba niste bani lichizi”. Ea spune ca sistemul de lucru al institutiilor de stat le determina pe companii sa nu isi poata indeplini promisiunile.
„Din cauza ca banii de la stat vin cu intarziere, de multe ori termenul de finalizare se modifica. Astfel de lucrari (n.r. contracte cu statul) se iau mai mult atunci cand constructorul este in criza”, a mai spus directorul Patronatului Societatilor din Constructii.
INTERVIURILE HotNews.ro