Declasificarea Hotărârii CSAT din 2005 privind combaterea corupției, adoptată de Senat. Sentințele definitive bazate pe probe administrate în baza hotărârii vor fi supuse revizuirii​

Plenul Senatului a adoptat luni proiectul de lege inițiat de Liviu Dragnea și Călin Popescu-Tăriceanu, care prevede declasificarea hotărârii CSAT nr. 17/2005 privind combaterea corupţiei. În proiectul inițial a fost adăugat un articol potrivit căruia cauzele în care au fost pronunțate hotărâri definitive și în care au fost administrate probe prin mijloace tehnice speciale, în perioada de existență a acestei documentelor din baza acestei hotărâri sunt supuse revizuirii.

De asemenea, în comisiile de specialitate a fost adoptat un amendament propus de senatorul PMP Traian Băsescu, potrivit căruia „se desecretizează de îndată toate planurile de cooperare realizate între DNA și SRI în baza art. 15 din Protocolul de cooperare dintre PICCJ și SRI pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin în domeniul securității naționale nr. 003064 din 04.02.2009.„

Proiectul a trecut cu 79 voturi „pentru” și 17 „împotrivă”.

Ce prevede proiectul, cu modificările aduse în Senat:

„Prin derogare de la prevederile art. 24 din Legea 182/2002 (…) se declasifică Hotărarea CSAT nr. 17/2005 privind combaterea corupției, fraudei și spălării banilor, precum și toate documentele care conțin informații clasificate având ca temei Hotărârea. La data intrării în vigoare a prezentei legi, documentele sunt declasficiate de drept, fără a mai fi necesară o altă procedură.

Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi înceteazâ efectele juridice ale documentelor prevăzute la art. 1.

Persoanele care se consideră vătămate într-un drept ori într-un interes legitim, de efectele produse de documentele prevăzute la articolul 1 au posibilitatea, în termen de trei ani (în forma inițială termenul era de 6 luni – n.r.) de la intrarea în vigoare a prezentei legi, să se adreseze instanțelor competente pentru constatarea încălcării drepturilor și libertăților fundamentale și repararea prejudiciului suferit.

Cauzele în care au fost pronunțate hotărâri definitive și în care au fost administrate probe prin mijloace tehnice speciale, în perioada de existență a documentelor prevăzute la articolul 1 și până la intrarea în vigoare a prezentei legi, sunt supuse revizuirii. Competența revine primei Instanțe care a soluționat fondul cauzei.

De la intrarea în vigoare a prezentei legi se desecretizează de îndată toate planurile de cooperare realizate între DNA și SRI în baza art. 15 din Protocolul de cooperare dintre PICCJ și SRI pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin în domeniul securității naționale nr. 003064 din 04.02.2009.”

Proiectul merge acum în dezbaterea Camerei Deputaților, care este decizională.

În 2005, cand a fost aprobată această hotărâre, Traian Băsescu era președinte al CSAT iar vicepreședinte, în calitate de prim ministru, era Călin Popescu Tăriceanu.

În 30 martie, Traian Băsescu afirma că Hotărârea 17/2005 instituțiile implicate erau Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Public, Parchetul Naţional Anticorupţie şi Ministerul Justiţiei, nu și SRI.

„S-a publicat protocolul semnat în 2009 între Ministerul Public şi SRI. Din cele 18 pagini ale protocolului, două sunt dedicate nominalizării legilor, ordonanţelor de urgenţă, hotărârilor de guvern şi hotărârilor CSAT care constituie izvorul conţinutului protocolului. Şi ce să vezi?! Din mandatul meu, sunt invocate cinci hotărâri CSAT, din care patru se referă la antiterorism şi contraterorism, activităţi aflate în sarcina DIICOT şi a Parchetului General. Doar hotărârea CSAT nr. 17/2005, se referă la combaterea corupţiei, a fraudei şi a spălării banilor. În această hotărâre, instituţiile implicate sunt: Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Public, Parchetul Naţional Anticorupţie şi Ministerul Justiţiei. Nici vorbă de implicarea SRI prin decizia CSAT. Şi atunci, cum Dumnezeu rămâne cu minciuna încrâncenată a propagandiştilor (…) care de ani de zile susţin că implicarea SRI în activitatea DNA a fost generată de hotărârile CSAT stabilite prin decizia ‘UNICULUI’ membru al acestei instituţii, desigur, Băsescu”, afirma Traian Băsescu, într-o postare pe pagina sa de Facebook (sursa – Agerpres).

Băsescu: „Când mă forţez, dintr-o dată îmi aduc aminte. Nu citesc din ea, am o memorie formidabilă”

Ulterior, într-o intervenție la B1, fostul șef al statului a dezvăluit din conținutul hotărârii, susținând că, dacă „se forțează, dintr-o dată îmi aduc aminte”.

„Permiteţi-mi să fac un efort să-mi aduc aminte de hotărârea 17 care este menţionată – eu nu ştiu de ce n-o facem publică – dar fac un efort să-mi aduc aminte un articol relevant. La articolul 2 parcă spunea că Ministerul Finanţelor Publice să continue să amplifice măsurile ce se impun pentru blocarea conturilor firmelor care au datorii către bugetul de stat sau către fondurile de asigurări sociale, în conformitate cu prevederile legii. Şi la punctul 3 spune aşa: Ministerul Public, Parchetul Naţional Anticorupţie, împreună cu structurile de informaţii şi Ministerul Administraţiei şi Internelor să stabilească priorităţi şi să identifice mecanisme adecvate de luptă împotriva corupţiei, fraudei şi spălării banilor. Când mă forţez, dintr-o dată îmi aduc aminte. Nu citesc din ea, am o memorie formidabilă. Vă mai spun că scrie aşa: recomandă guvernului ca derularea contractelor de mari dimensiuni care vizează bani publici să se desfăşoare pe baze de licitaţie. Mă mai pot forţa să-mi aduc aminte de hotărâri CSAT. Dar pot să vă spun că în hotărârea asta 17 se spunea că Ministerul Justiţiei să iniţieze proceduri de revizuire a Codului de Procedură Penală pentru introducerea ca prevedere legală a sistemului de investigaţii preliminare”, a declarat Băsescu, într-o intervenţie telefonică la B1.

Călin Popescu Tăriceanu a declarat în aprilie, referitor la faptul că în 2005, când s-au încheiat unele dintre protocoalele instituţiilor cu SRI, el era premier și membru al Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), că documentele nu a fost discutate în CSAT.

Acesta spunea că, după 13 ani, nu îşi mai aduce aminte detalii, dar este necesar ca toate protocoalele să fie „scoase la lumină”.