Deducerile fiscale in privinta beneficiilor extra-salariale, un instrument inteligent de politici publice

Criza economica şi financiara de dupa 2008 şi-a pus amprenta asupra tuturor aspectelor din viata unei companii. Pe plan local dar şi la nivel global, forta de munca specializata este o resursa din ce in ce mai limitata. in acest context, dorinta companiilor de eficientizare şi reducere a costurilor cumulata cu necesitatea de stimulare a angajatilor şi de retentie a acestora, a devenit o ecuatie uneori greu de rezolvat pentru companii.

Totodata, un pachet salarial considerat competitiv in conditiile actuale presupune nu numai un anumit nivel al venitului salarial, dar şi o serie de beneficii salariale conexe, cele mai intalnite fiind: asigurarea de viața, asigurarea facultativa de pensii, abonamentele la clinici medicale private şi la sali de sport, autoturismul de serviciu etc.

In Romania, in legislatia fiscala sunt incluse prevederi specifice cu privire la tratamentul fiscal al anumitor categorii de beneficii salariale, insa, in cele mai multe cazuri, facilitatile acordate au impact redus asupra costului fiscal al muncii.

In ultima perioada, o atentie deosebita se acorda tratamentului fiscal aplicabil primelor de asigurare platite de companii pentru angajatii proprii. Astfel, ca regula generala, reprezinta beneficiu salarial supus impozitului pe venit şi contribuțiilor sociale obligatorii primele de asigurare platite de catre companie pentru salariații proprii sau alți beneficiari de venituri din salarii. Momentul care atrage consecinte fiscale este cel al platii primei. in practica, unele companii, in baza unei interpretari eronate a prevederilor Codului Fiscal, trateaza cheltuielile inregistrate cu astfel de prime de asigurare ca fiind nedeductibile la calculul impozitului pe profit, fara a le mai considera beneficii salariale impozabile la nivelul angajatilor.

Aşa cum mentionam anterior, exista totuşi şi anumite categorii de asigurari care beneficiaza inclusiv in Romania de un tratament fiscal favorabil, spre exemplu primele platite la fondurile de pensii facultative (in limita a 400 EUR/ an/ angajat) potrivit Legii 204/2006. Companiile multinationale care au fonduri de pensii proprii stabilite la nivelul grupului trebuie sa acorde o atentie sporita primelor platite catre astfel de fonduri deoarece este posibil ca facilitatea fiscala sa nu fie aplicabila.

Un alt caz similar este cel al asigurarilor voluntare de sanatate, primele suportate de companie pentru angajatii proprii fiind considerate beneficii impozabile, exceptate exclusiv de la plata contributiilor sociale obligatorii, in limita a 250 EUR/ an/ angajat. Şi in acest caz, tratamentul fiscal favorabil este aplicabil asigurarilor voluntare de sanatate organizate in baza Legii 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, Titlul X „Asigurarile voluntare de sanatate”.

Țari dezvoltate din Europa de Vest precum Marea Britanie sau Belgia, au prevazut şi alte facilitati fiscale pentru anumite categorii de beneficii salariale acordate de angajatori. Aceste tari au in vedere atat introducerea in pachetele salariale ale angajatilor a unor beneficii avantajoase din punct de vedere fiscal, dar şi efectele macroeconomice generate pe termen lung, cu impact asupra unor anumite industrii, sustinute prin introducerea unor asemenea masuri.

Spre exemplu, autoritatile fiscale din Marea Britanie au introdus in legislatia nationala conceptul de „sacrificiu salarial”, care permite angajatorilor sa isi structureze pachete de beneficii in natura pentru angajatii lor, in conditii fiscale foarte avantajoase. Concret, un „sacrificiu salarial” se produce in momentul in care un salariat renunta la dreptul de a primi „cash” o parte din drepturile salariale care deriva din contractul de munca.

In acest moment, cele mai populare scheme de „sacrificiu salarial” in Marea Britanie sunt cele in care angajatii renunta la o parte din salariul brut „cash” in schimbul unor asigurari private pentru pensie, leasingului operational al unui autovehicul (cu toate cheltuielile de asigurare, intretinere şi operare incluse), achizitionarea de biciclete sau cupoane pentru serviciile de ingrijire a copiilor (fie ca vorbim de crese sau bone).

Avantajul major al acestei scheme de sacrificiu salarial este dat de faptul ca renuntarea la o parte din remuneratie are loc inainte de aplicarea contributiilor de securitate sociala şi de impozitare. in schimb, angajatul va plati impozitul aferent beneficiului in natura, insa beneficiile incluse in acest tip de scheme se impun la o rata favorabila de impozitare. in aceste conditii, tinand cont de faptul ca in Marea Britanie exista un sistem progresiv de impozitare a veniturilor salariale cu rate intre 20% şi 45%, la care se adauga nivelul contributiilor sociale, facilitatea fiscala oferita poate consta in diferente de cateva zeci de puncte procentuale, tinand cont de faptul ca rata impozitului pe beneficiul in natura se poate situa la un nivel de doar 10%; astfel, impactul acestor masuri este unul major din punct de vedere al costului muncii.

In plus, succesul unei astfel de scheme este datorat şi faptului ca Guvernul urmareşte multiple alte tinte, cum ar fi sprijinirea consumului sau reducerea presiunii asupra sistemului public de pensii prin incurajarea contribuțiilor la schemele de pensii facultative. Totodata, işi indeplineşte şi unele obiective de dezvoltare durabila cum ar fi reducerea gradului de poluare produs de autovehicule, fie prin incurajarea achizitiilor de biciclete, fie prin innoirea parcului auto şi/sau utilizarea de autoturisme cu un nivel scazut al emisiilor de CO2.

In concluzie, rafinarea sistemului fiscal din Romania prin introducerea unor deduceri suplimentare la nivelul angajatilor şi al angajatorilor ar putea avea ca efecte pe termen lung spre exemplu diminuarea presiunii asupra sistemului public de pensii, relansarea consumului şi ar da posibilitatea angajatorilor romani sa isi fidelizeze angajatii.

N.red:

Mihaela Mitroi este Liderul Departamentului de Consultanta Fiscala şi Juridica, PwC Romania

Alina Petrescu, este Manager, Consultanta Fiscala, PwC Romania