Deputații francezi au aprobat abrogarea legilor rușinoase din perioada regelui Ludovic al XIV-lea

Deputații francezi au votat joi pentru abrogarea oficială a unor legi din epoca sclaviei care defineau statutul juridic al persoanelor înrobite drept „bunuri mobile” și justificau abuzurile și pedepsele corporale, relatează Reuters.

Acest demers, în mare parte simbolic, vine pe fondul dezbaterilor din Franța despre despăgubirile pentru sclavie și despre persistența rasismului și a inegalităților legate de colonialism în societatea franceză.

Dacă va fi adoptat și de Senat și promulgat de președintele Emmanuel Macron, proiectul de lege ar obliga de asemenea guvernul să prezinte parlamentului un raport privind consecințele legislației coloniale și efectele de durată ale sclaviei asupra teritoriilor franceze de peste mări, moștenirea sclaviei asupra rasismului și discriminării din societatea franceză și modul în care istoria sclaviei este predată în școli.

Legile sunt cunoscute drept „Code noir” în Franța

Legislația ce urmează să fie abrogată, cunoscută în franceză drept „Code noir”, se referă la edicte regale promulgate între 1685 și 1724. Primele au fost promulgate de Ludovic al XIV-lea, considerat unul dintre cei mai importanți regi din istoria Franței. Deși sclavia a fost abolită de Franța în 1848, „Code noir” nu a fost niciodată abrogat oficial.

„Această propunere nu pretinde să șteargă istoria și nici să vindece de una singură rănile trecutului”, a declarat Max Mathiasin, deputat din insula franceză Guadelupa.

„Ea urmărește să facă un nou pas, să reprezinte un gest puternic de comemorare, dreptate și recunoaștere, prin abrogarea oficială a «Code noir» și a tuturor textelor care derivă din acesta”, a adăugat el.

Cei 254 de parlamentari prezenți au votat în unanimitate în favoarea propunerii, care mai trebuie dezbătută și de camera superioară a parlamentului.

Unii deputați cer și despăgubiri pentru urmașii sclavilor

Președintele francez Emmanuel Macron și-a exprimat sprijinul pentru inițiativă în această lună, afirmând că vechea legislație nu ar fi trebuit să supraviețuiască până în prezent.

Macron a adus în discuție și subiectul despăgubirilor pentru sclavie, fără a face însă propuneri concrete.

Unii parlamentari au susținut că proiectul de lege privind abrogarea „Code noir” ar fi trebuit să includă cereri pentru despăgubiri, însă Mathiasin a spus că nu a dorit să „îngreuneze” propunerea prin introducerea acestora.

„În opinia mea, trebuie să continuăm lupta pe tema despăgubirilor, care este chestiunea esențială”, a declarat și Marcellin Nadeau, deputat din insula franceză Martinica, care nu a participat la vot.

Franța a fost un jucător major în comerțul cu sclavi

Franța a fost al treilea cel mai important actor european în comerțul transatlantic cu persoane înrobite, după Anglia și Portugalia. Potrivit Memorialului pentru Abolirea Sclaviei de la Muzeul din Nantes, Franța a inițiat 13% dintre expedițiile comerciale desfășurate între secolele al XVI-lea și al XIX-lea în cadrul acestui comerț.

Apelurile pentru despăgubiri – de la scuze oficiale până la compensații financiare – au câștigat amploare la nivel internațional, deși opozanții susțin că statele și instituțiile din prezent nu ar trebui considerate responsabile pentru crime istorice.

În martie, Franța s-a abținut la Organizația Națiunilor Unite de la votul asupra unei rezoluții inițiate de state africane, care declara sclavia drept „cea mai gravă crimă împotriva umanității” și solicita acordarea de despăgubiri.