Despre ce reforma a Statului vorbim?

Cand vorbim despre reformarea Statului, ma gandesc ca referinta ar trebui sa fie o structura economica (mai) apropiata de cea occidentala. Aici sta de fapt miza alegerilor parlamentare si prezidentiale, dincolo de ambitiile politice ale partidelor. Exceptie facand Capitala, restul Romaniei pare chiar a se indeparta de ceea ce inseamna o structura economica sanatoasa. „Las Fierbinti”-ul amintit de Guvernatorul Isarescu arata rau. Avem judete in care peste jumatate din populatia activa lucreaza in agricultura. Ceea ce nu e de laudat, scrie Dan Popa peblogul Hymerion.ro

M-am intalnit in aceasta perioada cu cativa consilieri ai unor candidati, carora le-am pus niste intrebari pe teme pur economice. Au zis ca nu e treaba lor. Ca nu Presedintele face politica economica. Ceea ce e corect. Dupa care „pe sub masa” imi spuneau ca programul lor economic e o compilatie intre cele mai „de succes” programe de marketing politic si economic, inclusiv din programul cu care Obama a castigat alegerile. Mi s-a parut la limita debilitatii. Un fel de coy-paste totalmente ne-inspirat. Si cand spun copy-paste nu ma refer musai la Ponta.

Sa revin. Agricultura produce 6-7% din PIB-ul Romaniei, in acelasi timp angajeaza aproape 30% din populatia activa. Productivitatea medie este de cateva ori mai mica decat in UE. Stiu, o sa-mi spuneti ca statistic, ponderea salariatilor din agricultura facuta in mediul rural a scazut constant dupa Revolutie. Dar ar fi util sa reamintim ca multe orase „declarate” ca atare au ramas in continuare tot comune sau cel putin la nivel economic de comuna, asa incat sugerez sa evitam imbatarea cu apa rece. Urban inseamna 40% tot rural. S-a inceput cu fiscalizarea agriculturii, in loc sa se inceapa cu politici publice care sa incurajeze compactarea terenurilor si sprijinul dat micilor fermierilor (carora le lipsesc banii pentru achizitia de utilaje moderne).

Aici nu e neaparat vina Guvernului actual, ci a tuturor guvernelor post-decembriste. N-au avut viziune sau au avut-o dar s-au lasat macinati de birocratie si interese oculte, habar n-am. Cert este ca deocamdata facem un pas inainte si trei inapoi.

• Industria. Doar 7 judete au ponderea angajatilor in domeniul industrial peste medie.  

Datele complete, inclusiv la nivel de judet, stau asa:

Reactiile clasei politice la crize si depresiuni- incepand de la cea din 1929 au fost lente si stangace. Confruntati cu scaderea accentuata a preturilor internationale la doua din cele mai importante produse de export ale Romaniei (cereale si petrol), cu falimente si repatrieri de capital strain, guvernul si Banca Nationala au incercat mai intai sa mentina comertul liber si nivelul monedei nationale, in acelasi timp reducand mult salariile bugetarilor pentru a echilibra bugetul de stat. Aceste politici au dat gres si, in cele din urma, Romania a trebuit- si atunci, si acum-sa isi schimbe politica economica din nou, introducand controale de stat stricte asupra cursului de schimb (atunci. Acum „o mai mare atentie”) si incercand sa incurajeze cererea interna in locul exporturilor. Romania pare prinsa in capcana subdezvoltarii. Perspectivele de dezvoltare erau stanjenite de suprapopularea rurala, productivitatea agricola scazuta, oportunitati limitate de dezvoltare pentru industrie si perspective geopolitice sumbre, in combinatie cu tensiuni sociale crescande si instutitii corupte.

Stiu, de vina a fost si Istoria. In 1945, Romania a fost ￢reconstruita￢ dupa modelul stalinist, devenind stat unipartid, iar cei care anterior apartinusera elitelor si toti adversarii potentiali au fost supusi unei puternice represiuni. Companiile industriale si mare parte a sectorului serviciilor au devenit proprietatea statului, agricultura a fost colectivizata, iar economia a fost supusa planificarii centralizate. E greu- sau dureaza cel putin 20 de ani- sa schimbi structura unei economii. Dar din 1990 incoace, desi societatea s-a schimbat socialmente din radacini, la nivel atomic, mentalitatile abia acum incep sa se miste in directia occidentala. S-au pierdut 25 de ani cu castiguri marginale.

In loc sa investim in Educatie si Cercetare, noi am „investit” in subsidii sociale numai bune de asigurat voturi.

Asemenea Ungariei si tarilor baltice, Romania a solicitat la inceputul anului 2009 un imprumut de 20 de miliarde de euro, acordat chiar cu bucurie de finantatorii straini. A existat, de asemenea, si asa-numita Initiativa de la Viena, care a indemnat bancile straine sa nu isi restranga operatiunile din noile state membre.

Aceste interventii externe au implicat initierea deajustari fiscale majore, iar anexele imprumutului erau pline de capcane. Una dintre aceste capcane tine de neglijarea absorbtiei fondurilor UE ca masura economica anticiclica in timpul unei perioade de ajustari fiscale majore. Abia in a doua jumatate a lui 2010 s-a inteles la Bucuresti avantajele acestei absorbtii, dar era cam tarzior. Reducerea cu 25% a salariilor din sectorul public si o scadere substantiala a beneficiilor sociale (insotite de intentia de a reduce pensiile) au fost masuri radicale. Asta i-a scazut dramatic cota de popularitate a actualului presedinte si a partidelor care il (sau mai degraba pe care le) sustineau.

Totul s-a facut la plezneala, pe genunchi. Unii au incercat sa arunce in piata tinte false- euroizarea economiei, riscul devalorizarii leului s.a.), dar adevarul este infinit mai banal. Se cheama incompetenta.

Deocamdata stam la mila unor fluxuri de capital extrem de volatile si foarte incerte, care ne cauta nu pentru ca reprezentam CEVA in Europa cat pentru ca oferim randamente mai mari banilor pe care ii au altii de cheltuit. Nu suntem in stare sa reformam sectorul de stat (cu mari lacune in eficacitate) sau industria- din care, daca scoti principalii exportatori (companiile straine ori multinationale), nu ramane mare lucru, dar promitem marea cu sarea. Nu mai discut aici de persoane, ca ar fi jale.

Vezi si lucrarea Statisticii.(pdf)

De asta mi-e foarte dificil sa decid cu cine voi vota la Prezidentiale.

Bibliografia o gasiti aici, unde puteti comenta pe marginea textului.