Despre conspirații și apostolii lor – o replică pentru Alexandru Lăzescu

Domnule Lăzescu,

Menționați, în “Cultul schimbărilor climatice și apostolii săi”, conceptul de gândire magică, pe care climatologul american Richard Lidzen le-o impută celor care cred că schimbările climatice și încălzirea globală sunt cauzate de dioxidul de carbon (deși ar fi fost mai corect, poate, ca discuția să privească toate gazele cu efect de seră generate de activitatea umană).

M-am oprit asupra ideii de gândire magică pentru că, după ce am parcurs cu atenție articolul dumneavoastră, senzația mea a fost că este exact tipul de gândire la care ați recurs pentru ca diferitele piese să vi se așeze astfel încât să ajungeți la un anume rezultat. Ați creat, domnule Lăzescu, o conspirație care le ridiculizează, prin amploarea sa, pe toate cele imaginate până acum – poate cu excepția Congresului lui Borges. Concluzia care se desprinde din articolul dumneavoastră (atât din ceea ce spuneți cu subiect și predicat, cât și din ceea ce sugerați) este că din această conspirație globală, menită să distrugă modul de viață occidental, fac parte misterioase laboratoare ideologice care fabrică discursurile Gretei Thunberg, Alexandra Ocasio Cortez, o fracțiune din Partidul Democrat din SUA, guvernele lumii a treia și cele ale țărilor occidentale bogate, unele dintre cele mai prestigioase organizații media din lume (ați menționat The Guardian, The New York Times, Los Angeles Times, CNN și BBC, dar se înțelege că sunt și multe altele), oameni de știință – inclusiv laureați ai Premiului Nobel – armate de adolescenți manipulați, Sir David Attenborough, semnatarii Acordului de la Paris, o puzderie de ONG-uri, precum și toți cei care fac jocurile Rusiei, Chinei și Indiei. Cum spuneam – o conspirație globală demnă de Congresul lui Borges, dar în niciun caz la fel de bine-intenționată ca acesta.

Sunt multe inexactități care sunt aduse ca probe in textul dvs. De exemplu, celebrul caz Climategate, care în opinia dumneavoastră demonstrează conspirația, a făcut obiectul mai multor investigații, inclusiv la nivel guvernamental, și a sfârșit prin a fi ridiculizat – era vorba doar de câteva dintre miile de e-mailuri furate, iar informațiile fuseseră scoase din context și prezentate în mod voit astfel încât să inducă ideea unui fals al climatologilor. Prezentați drept dovezi ale teoriei dumneavoastră câteva “freak occurrences” și secete înregistrate de-a lungul istoriei. În timp ce aduceți critici energiilor alternative, evitați să spuneți că există o serie de industrii extrem de puternice și de bogate asociate energiilor tradiționale, iar aceste industrii sunt interesate de puncte de vedere diferite și de negarea schimbărilor climatice și sunt sprijinite de formațiuni politice, grupuri de lobby și, deseori, de guverne; săptămâna aceasta, ca să vă dau un singur exemplu, negocierile asupra raportului ONU de 900 de pagini cu privire la impactul schimbărilor climatice asupra oceanelor și zonelor înghețate s-au prelungit ore întregi din cauza opoziției Arabiei Saudite. Spuneți că Germania își redeschide mine de cărbune, dar nu și că și-a închis deja toate minele de huilă, iar în următoarele două decenii va renunța complet la centralele bazate pe cărbune. Treceți peste faptul că la nivelul UE se consideră că situația este așa de alarmantă, încât se fac eforturi pentru a accelera măsurile de trecere la o economie “carbon neutral” – iar în prima linie a rezistenței la aceste eforturi sunt controversatele regimuri din Polonia, Ungaria și Cehia. Personaje ca Thomas Sowell și Richard Lindzen țin de un curent de gândire conservator și au fost contestate chiar de colegii lor; în acest context, nu cred că strică să amintim că acea conferință a lui Lindzen, din care ați citat pe larg în articolul dumneavoastră, a fost organizată de Global Warming Policy Foundation, care deși clamează neutralitatea a fost criticată pentru că promovează negarea schimbărilor climatice, iar printre finanțatorii săi au fost găsite (cu greu, din cauza lipsei de transparență a acestei fundații care e, mai degrabă, un grup de lobby) și persoane asociate cu industria energetică.

Toate cele de mai sus îmi sugerează că, dincolo de ce spuneam cu “gândirea magică”, tratați acest subiect extrem de important printr-o prismă ideologică – adică exact ceea ce le reproșați celor pe care îi descrieți drept adepți ai “cultului”. Nu ați citat experți independenți, ci i-ați citat pe acei câțiva experți asociați lobbyului negaționist. Nu ați prezentat faptele în întregul lor, ci doar acele părți care s-au potrivit narațiunii dumneavoastră.

Este, desigur, posibil ca în mișcarea pentru combaterea schimbărilor climatice să existe și anumite grupuri care au agende ideologice sau interese financiare. Asta nu înseamnă, însă, că un apel la reducerea emisiilor de gaze de seră echivalează cu un atac la economiile de piață și la libertățile garantate de democrațiile liberale – chiar dacă cei care au de pierdut financiar din adoptarea unor noi modele ar vrea să ne facă să credem acest lucru. Până la urmă, încălzirea globală este o realitate și nu sunt foarte mulți cei care o neagă.

Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro