Despre supra-imunitate, asa cum a fost ea votata pe 10 decembrie 2013
I. Intr-o postare anterioară am lămurit în ce condiții un parlamentar, primar, magistrat etc. răspunde penal pentru comiterea infracțiunii de conflict de interese. Concluzia articolului meu este clară: pe actuala legislație, parlamentarul poate fi tras la răspundere penală pentru comiterea infracțiunii de conflict de interese prevăzută de art. 253 ind. 1 Cpen, nu pentru că ar fi funcționar public în sensul Legii 188/1999, ci pentru că este „funcționar public” în sensul art. 147 alin. 1 Cpen. Aceasta este situația și pentru alte cateogorii de persoane care dețin calități în baza unor legi speciale: magistrații, polițiștii, miniștrii, membrii CSM etc – nici aceștia nu sunt funcționari publici (referire la statutul lor), dar pot fi trași la răspundere penală pentru infracțiunea de conflict de interese fiind „funcționari publici” în sens penal (referire la răspunderea lor).
II. Pe data de 10 dec. 2013, în cameră decizională, Camera Deputaților a adoptat un proiect de lege prin care articolul din Codul penal se modifică. Acestea vor intra în vigoare la 3 zile de la data publicării modificărilor în Codul penal (dacă acest lucru se va întâmpla):
Până acum, infracțiunea de conflict de interese avea ca subiect activ (adică ca potențial autor) persoana care deținea calitatea de „funcționar public” în sensul art. 147 alin. 1 C.pen. rap. la art. 145 C.pen. Așadar, azi intră în această categorie: cei care sunt aleși (parlamentarul, primarul, consilierul local sau județean), cei care sunt numiți politic (miniștrii) sau prin dispoziție (funcționarii publici) ori în urma unui concurs (magistrații), cei care au contract de muncă (profesorii), indiferent că au sau nu fișa postului (de ex, magistrații sau demnitarii nu au fișa postului, pe când funcționarii și grefierii au).
Potrivit noilor modificări, se dorește ca pentru infracțiunea de conflict de interese să fie trasă la răspundere numai persoana care exercită atribuţii de serviciu ce rezultă dintr-un contract de muncă și o fişă a postului semnate cu o instituţie dintre cele prevăzute la art. 145 C.pen. (cele două condiții sunt cumulative). Ar intra aici, de exemplu, profesorul. Dar ar fi exclus magistratul, parlamentarul, ministrul, primarul, prefectul, consilierul local ori județean – căci aceștia din urmă își exercită funcția/demnitatea dar NU în baza unui contract de muncă și ei NU au o fișă a postului. Mai mult, va fi exclus până și grefierul de la răspundere penală, căci el are o fișă a postului, dar nu are contract de muncă la instanța sau parchetul unde funcționează (el este încadrat prin decizie)!
Prin urmare, din cauza noile modificări, vor răspunde pentru infracțiunea arătată doar câteva categorii de angajați ai statului. Însă cei care fac parte din categoriile ce își desfășoară activitatea unde se produc deseori conflictul de interese (instituțiile administrative, mai ales în domeniul achizițiilor publice) vor fi exceptați de la răspunderea penală pentru această infracțiune.
III. Tot pe data de 10 dec. 2013, aceeași Cameră a Deputaților a adoptat un alt proiect de lege prin care la art. 147 C.pen. (cel care definește „funcționar public” în alin. 1 și „funcționar” în alin.2) se introduce un alin. 3 cu următorul conținut: „Sunt exceptaţi de la dispoziţiile art. 147, Preşedintele României, deputaţii şi senatorii, precum şi persoanele care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unei profesii liberale, în baza unei legi speciale şi care nu sunt finanţaţi de la bugetul de stat, aceştia răspunzând penal, civil sau administrativ în conformitate cu dispoziţiile legilor speciale în baza cărora îşi desfăşoară activitatea, precum şi cu dispoziţiile dreptului comun, cu respectarea dispoziţiilor prezentului alineat”.
Care sunt efectele acestei modificări? Ne amintim că la art. 147 alin. 1 C.pen este definit „funcționarul public” – adică cel care poate comite o serie de infracțiuni din Codul penal: sustragerea sau distrugerea de înscrisuri (art. 242), abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor (art. 246), abuzul în serviciu prin îngrădirea unor drepturi (art. 247), abuzul în serviciu contra intereselor publice (art. 248), neglijența în serviciu (art. 249), purtarea abuzivă (art. 249), conflictul de interese (art. 253 ind.1), nedenunțarea unor infracțiuni (art. 262), omisiunea sesizării organelor judiciare (art. 263), instigarea publică și apologia infracțiunilor (art. 324). Prin urmare, dacă azi senatorii și deputații pot fi trași la răspundere pentru asemenea infracțiuni, în viitorul apropiat nu se va mai putea acest lucru.
De asemenea, ne amintim ca la art. 147 alin. 2 este definit „funcționarul” – care poate comite, pe lângă infracțiunile de mai sus, și altele: luare de mită (art. 254), primirea de foloase necuvenite (art. 256), falsul material în înscrisuri oficiale (art. 288), fals intelectual (art. 289). Așadar, dacă azi, parlamentarii, avocații, notarii, executorii judecătorești pot fi trași la răspundere pentru asemenea infracțiuni, în viitorul apropiat nu se va mai putea acest lucru – și acest lucru va viza inclusiv persoanele aflate în prezent în cursul unor cercetări nefinalizate prin hotărâre definitivă (28 de parlamentari sunt în prezent în cercetări pentru comiterea unor infracțiuni de corupție).
INTERVIURILE HotNews.ro