Despre vaccinuri – De ce aceeași doză, indiferent de greutate?

Una dintre nedumeririle oamenilor cu privire la vaccinuri este legată de dozaj. De ce cantitatea de vaccin care se administrează este identică indiferent de mărimea individului? De ce o femeie micuță și slăbuță, de doar 50 kg, primește aceeași cantitate ca un bărbat masiv, hai să zicem, unul de 120 kg? De ce nu se aplică și în cazul vaccinurilor același sistem ca la antibiotice sau la alte medicamente, în care doza se ajustează în funcție de greutatea celui tratat?

De fapt, subiectul apare recurent pe forumurile de părinți, mulți fiind îngrijorați ca nu cumva copilul lor să primească o doză „prea mare” de vaccin. (Și o scurtă observație: întrebarea este legitimă – fără îndoială! -, dar maniera în care este, de obicei, pusă și, mai ales, nesfîrșitele comentarii invariabil stîrnite sugerează mai degrabă isteria antivaccinistă decît o încercare onestă de a afla un răspuns corect. În fine…)

Pentru a înțelege fenomenul, să apelăm la o analogie și să ne uităm la două țări (imaginare…), Zauritania și Crocodilostan. Zauritania e o țară mare, cu mulți locuitori (100 de milioane); Crocodilostan este mult mai mică (5 milioane). Ambele au nevoie de mașini; cum pot să facă rost de ele?

În principiu, sînt două metode: ori le importă, ori le produc pe plan local. Dacă se hotărăsc să aducă mașinile dintr-o altă țară, gata fabricate, mărimea importurilor va diferi drastic: Zauritania fiind mai mare, va avea nevoie să importe de 20 de ori mai multe unități decît Crocodilostanul.

Pe de altă parte, cele două țări au și opțiunea de a construi mașinile de unele singure, importînd doar proiectul tehnic. În acest caz, cantitatea importată va fi identică; odată ce ai obținut planurile tehnice, poți fabrica oricîte mașini îți trebuie.

Să ne întoarcem acum la vaccinuri. Fiecare dintre noi dispune de „fabrici” capabile să genereze anticorpi, dar acestea au nevoie de instrucțiuni detaliate pentru a ști ce să producă. Vaccinurile sînt similare acelor planuri tehnice care descriu, în cel mai mic amănunt, cum trebuie să arate produsul finit. Ca urmare, cantitatea administrată nu depinde de mărimea individului.[1]

În cazul serurilor, situația stă cu totul altfel. Trebuie să ne reamintim că vaccinurile și serurile sînt două lucruri complet diferite, deși distincția este deseori ignorată în presă. Spre deosebire de vaccinuri (similare unor planuri de fabricație), serurile conțin direct produsul finit: un cocktail de anticorpi, produși de un alt organism. În acest caz, cantitatea folosită depinde, de obicei, de dimensiunile pacientului.[2]

Decizia între a folosi un vaccin sau un ser este la fel cu cea dintre fabricație pe plan local sau import pe scară largă. Dacă este urgent și nu poți aștepta ca fabricile tale să intre în funcțiune, vei administra ser pacientului. Cîștigi un tip esențial, dar costurile sînt mari, iar produsul de import poate să nu fie perfect adaptat condițiilor locale. Dacă dispui de timp, e mult mai sigur și mai ieftin să imporți doar planurile, iar producția să o faci local. Uneori, poți chiar apela la ambele metode, administrînd atît serul cît și vaccinul; un exemplu este tratarea tetanosului.[3]

Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro

Despre vaccinuri – De ce aceeași doză, indiferent de greutate?

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”