Diana Șoșoacă, trimisă în judecată. Ce acuzații îi aduce Parchetul General
Diana Șoșoacă, europarlamentară și președinta partidului SOS România, a fost trimisă în judecată pentru patru infracțiuni de lipsire de libertate în mod ilegal, anunță Parchetul General.
Instituția nu dă numele europarlamentarei, însă surse din Parchet au confirmat că este vorba de Diana Șoșoacă.
Surse din cadrul Parchetului General au precizat că procurorii au disjuns cercetările în cazul infracțiunilor de propagandă legionară, pe numele Dianei Șoșoacă fiind deschis un al doilea dosar penal.
Alături de Diana Șoșoacă a fost trimis în judecată și fostul ei soț Silvestru Șoșoacă.
Care sunt acuzațiile procurorilor
Cei doi sunt acuzați că în 2021 au secestrat o echipă de jurnaliști care intenționau să realizeze un interviu. Este vorba de incidentul din decembrie 2021 când Diana Șoșoacă, pe atunci senatoare, a intrat în conflict cu echipa postului de televiziune Rai Uno care a venit să-i ia un interviu.
„În data de 10 decembrie 2021, cei doi inculpați au lipsit de libertate patru persoane (trei
persoane vătămate și un martor), care fuseseră invitate în incinta cabinetului de avocat din București al inculpatei în vederea realizării unui interviu.
În același context, cel de al doilea inculpat (n.r. Silvestru Șoșoacă) a exercitat acte de violență asupra uneia dintre persoanele vătămate, lovind-o cu pumnii în zona umărului și peste braț și smulgându-i masca sanitară de pe față”, precizează Parchetul General în comunicat.
Procurorul a reținut că acțiunea de lipsire de libertate „a fost generată de nemulțumirea inculpatei (Diana Șoșoacă n.r) cu privire la întrebările adresate de una dintre persoanele vătămate (jurnalist) și nicidecum de comiterea unor infracțiuni de către persoanele vătămate, acestea fiind supravegheate pe tot parcursul interviului de către celălalt inculpat și un martor”.
Dosarul a fost trimis spre soluționare Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Cercetată și pentru propagandă legionară
Diana Șoșoacă mai este cercetată și pentru promovarea, în public, a cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi fapta de a promova, în public, idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe ,
negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident, prin orice mijloace, în public, a Holocaustului ori a efectelor acestuia și ultraj.
Față de aceste infracțiuni, procurorii au disjuns cercetările într-un al doilea dosar, au precizat reprezentanții Parchetului General pentru HotNews.
Comemorarea lui Zelea-Codreanu
Acuzațiile de propagandă legionară privează participarea lui Șoșoacă, la o comemorare dedicată liderului Mișcării Legionare, Corneliu Zelea Codreanu, și altor 13 membri ai organizației de extremă dreapta. La sfârșitul lunii noiembrie 2024, Șoșoacă a participat la această comerorare la troița din localitatea ilfoveană Tâncăbești.
„E dreptul meu să consider pe cine vreau eu patriot”, declara atunci Diana Șoșoacă despre Codreanu, într-o transmisiune pe Facebook.
Ea a mai adus omagii liderului legionar și după ce Curtea Constituțională i-a invalidat candidatura în alegerile prezidențiale de la finalul lui 2024.
„Din acest moment, s-a terminat cu România, nu mai există stat, nu mai există nimic. Nu pot să spun decât «Trăiască Legiunea și Căpitanul» care au fost omorâți de aceeași putere jidănească care a acționat și acum. Rușine tuturor!”, spunea Șoșoacă într-un live pe Youtube.
În luna aprilie, Parlamentul European a decis ridicarea imunității Dianei Șoșoacă, în urma unei cereri a Parchetului General din România, având în vedere că faptele de propagandă legionară reținute împotriva acesteia au fost săvârșite în timpul mandatului de europarlamentar.