'Dictionar de arta moderna si contemporana', de Constantin Prut, editia a III-a, a fost lansat la Palatul Parlamentului

Volumul „Dicţionar de artă modernă şi contemporană” semnat de criticul şi istoricul de artă Constantin Prut, ediţia a III-a revăzută şi adăugită, apărut la Editura Polirom în „Colecţia de Artă”, a fost lansat joi seară, la Muzeul Naţional de Artă Contemporană de la Palatul Parlamentului, informeaza Agerpres.

Dicţionarul conţine un amplu material informativ referitor la principalele curente, tendinţe, grupări şi personalităţi din cadrul artei moderne, începând cu momentul apariţiei impresionismului, în anii 1870, şi până în prezent, a afirmat criticul şi istoricul literar Ioan Bogdan Lefter.

„‘Dicţionarul de artă modernă şi contemporană’ a lui Constantin Prut, aflat acum la ediţia a treia, după prima ediţie din 1982 şi a doua ediţie din 2002, cuprinde într-un efort de exhaustivitate cele mai importante nume de artişti vizuali din arta universală de la impresionism încoace, deci de la sfârşitul secolului al XIX-lea până în prezent, în mare majoritate artişti propriu-zişi, pictori, sculptori şi reprezentanţi ai tuturor celorlalte genuri ale artelor vizuale, dar şi curente, direcţii, şcoli, grupări, publicaţii, reviste de arte reper din istoria artei moderne şi recente. Articolele de dicţionar sunt structurate în conformitate cu standardele genului, cu informaţiile principale, date de naştere, repere expoziţionale majore, contribuţii la istoria artei moderne, şi scurte descrieri şi chiar asumări de judecăţi de valoare din partea autorului dicţionarului”, a afirmat Ioan Bogdan Lefter.

El a precizat că în dicţionar sunt prezenţi şi aproximativ 200 de artişti români „într-o demonstraţie implicită că şi la noi, în artele vizuale româneşti, toată această evoluţie de la Impresionism la Avangardă, apoi către celelalte forme de modernitate şi apoi postmodernitate, au fost ilustrate de artişti valoroşi, unii dintre ei excepţionali”.

Ioan Bogdan Lefter a precizat că dicţionarele „sunt întotdeauna perfectibile”, felicitând autorul pentru toată munca depusă la lucrarea care este „o operă de mare sinteză care acoperă aproximativ 150 de ani de artă universală şi românească”.

Petru Lucaci, preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici din România, a afirmat că dicţionarul va fi „un instrument util atât pentru artişti, cercetători, studenţi, cât şi pentru toţi cei care încearcă să înţeleagă fenomenul cultural contemporan şi modern”.

Autorul Constantin Prut a declarat că a încercat să facă un dicţionar care să fie nu numai un volum de informare, ci şi unul comentat, iar din această cauză „unele lucruri pot să fie exagerate”.

El a afirmat că doreşte pe mai departe să extragă din dicţionar „partea balcanică” care este, în opinia lui Constantin Prut, „pe nedrept judecată în arta europeană”.

„Să nu uităm că aici, în Balcani, a apărut marea cultură de la Cucuteni, Platon, Socrate. Cred că este cazul să prezentăm mai bine această cultură balcanică şi, prin aceasta, şi arta românească”, a mai spus Constantin Prut.

Printre subiectele care pot fi regăsite în dicţionar se află „Artă abstractă”, „Paul Cezanne”, „Dada”, „Gustave Eiffel”, „Futurism”, „Nicolae Grigorescu”, „Yoko Ono”, „Pablo Picasso”, „Nicolae Tonitza”, „Ion Ţuculescu”, „Vincent Van Gogh”, „Jiro Yoshihara” sau „Gheorghe Zărnescu”.