Dilema investitorului din Baragan
Studiu de caz: Claudiu-investitorul (adica eu::)) vrea sa deschida o afacere intr-un sat din Baragan (maxim 100 km de Bucuresti). Intamplator, primarul este finul lui, asa ca deschiderea administratiei locale este totala. Dar:
-satul nu este alimentat la reteaua de gaze
-satul nu este alimentat la reteaua de apa
-satul nu are canalizare
-satul are curent electric (dar cablurile sunt asa vechi, iar posturile trafo atat de mici, incat, daca Claudiu-investitorul are un utilaj de o putere instalata ceva mai mare, da “intuneric” la tot satul). Asa ca, de fapt, satul nu prea are electricitate
-accesul la un drum national se face pe un drum judetean de circa 13 km (starea drumului OK)
In schimb:
-inspectia muncii cere respectarea normelor europene de protectie a muncii
-agentia locala de mediu cere respectarea normelor europene de mediu
-agentia (sau ce o fi) de sanatate publica cere respectarea normelor europene de igiena
Ce a facut in cazul de fata Claudiu-investitorul? A baut o sticla de vin cu finul-sau-primarul si a plecat linistit spre casa.
Ce se intampla cu satul cu pricina? Ruina si faliment…
In tarile UE exista – cam in fiecare sat – zone de activitate economica. Cu infrastructura bine pusa la punct, astfel incat sa atraga investitii si sa creeze locuri de munca.