Din câmp în coșul de cumpărături: cum influențează substanțele active producția și prețurile alimentelor

Ce se întâmplă astăzi în agricultură nu rămâne doar în câmp. Se reflectă, mai devreme sau mai târziu, în coșul de cumpărături și în prețurile pe care le plătim. Un studiu recent arată că reducerea substanțelor active folosite pentru protecția plantelor ar putea duce la o producție mai mică în România, cu efecte în lanț: mai multă dependență de importuri și presiune asupra prețurilor alimentelor.

Diminețile fermierilor sunt diferite de ale noastre. Încep mult mai devreme, nu din obișnuință sau pentru că așa trebuie, ci pentru că ritmul este dat de natură. În agricultură, lucrurile se pot schimba rapid: o ploaie neașteptată, apariția unui dăunător sau lipsa unei soluții potrivite pentru a proteja culturile pot influența decisiv rezultatul unui sezon. Dincolo de munca din câmp, există însă un alt tip de presiune, mai puțin vizibilă, dar resimțită în fiecare an: deciziile legislative luate la nivel european și național. Acestea au un impact direct asupra producției și asupra modului în care fermierii își pot desfășura activitatea. Tocmai această realitate a stat la baza discuției din 28 aprilie, dedicată securității alimentare, producției locale, problemelor întâmpinate de fermieri și colaborării cu autoritățile.

Mai puține soluții în câmp, efecte în lanț

În agricultură, discuțiile despre viitor nu mai sunt doar despre cât de mare va fi recolta. Sunt despre un echilibru tot mai greu de păstrat: între legi și nevoia de a produce suficient, între costurile tot mai mari și veniturile imprevizibile, între tehnologiile disponibile și realitatea din teren, unde fiecare sezon vine cu propriile riscuri.

Dezbaterea, organizată de Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM) și Clubul Fermierilor Români, a pus în centrul discuției o întrebare directă, dar deloc confortabilă: își mai poate România păstra competitivitatea agricolă și echilibrul comercial dacă numărul substanțelor active disponibile fermierilor continuă să scadă într-un ritm accelerat?

Discuția a avut la bază un studiu realizat de institutul german independent HFFA Research GmbH, la solicitarea BASF, care analizează ce se întâmplă atunci când fermierii au la dispoziție tot mai puține soluții pentru protecția plantelor.

Datele arată că dacă instrumentele pentru combaterea bolilor, dăunătorilor și buruienilor se reduc, producția scade. Iar atunci când producția internă scade, diferența trebuie acoperită din importuri. În timp, asta poate însemna o dependență mai mare de piețele externe și o presiune suplimentară asupra prețurilor din magazine.

Securitatea alimentară nu este un subiect secundar

Pentru Vasile Iosif, președintele AIPROM, problema nu ține doar de agricultură, ci și de economie și de stabilitatea pieței alimentare. El spune că securitatea alimentară este un element esențial pentru orice țară, pentru că influențează atât economia, cât și viața de zi cu zi a oamenilor. Iar felul în care sunt luate deciziile în agricultură contează direct pentru viitor.

În ultimii ani, în Uniunea Europeană s-au restrâns tot mai mult soluțiile pe care fermierii le pot folosi pentru a-și proteja culturile. În opinia lui, asta îi pune pe fermierii europeni, inclusiv pe cei din România, într-o poziție mai dificilă față de cei din afara UE.

„Astăzi, fermierul european, inclusiv cel din România, are tot mai mai puține soluții de protecție a plantelor decât unul din afara Uniunii Europene. În această situație, trebuie să ne întrebăm dacă fermierii noștri pot face față unor organisme dăunătoare aflate în creștere”, a spus Vasile Iosif. El a mai atras atenția că schimbările climatice și apariția unor dăunători noi complică și mai mult situația.

La nivel global, pierderile din agricultură sunt deja mari. Potrivit datelor FAO, între 20% și 40% din producția agricolă globală se pierde anual din cauza bolilor, dăunătorilor și buruienilor, pierderi estimate la peste 300 de miliarde de dolari. România nu este ocolită de aceste riscuri, fiind expusă unor dăunători agresivi. „Și stau și mă gândesc: dacă apare un atac puternic și fermierii nu au soluții, cine suportă costul? În final, răspunsul ajunge la consumator”, a subliniat Vasile Iosif. 

„Furtună perfectă” pentru agricultură

Agricultura se confruntă în același timp cu mai multe probleme: vreme imprevizibilă, costuri mai mari, lipsă de finanțare și reguli tot mai stricte. Toate acestea pun presiune pe fermieri și îngreunează munca din câmp. Florian Ciolacu, directorul executiv al Clubului Fermierilor Români, descrie această situație drept o „furtună perfectă”, în care tot mai multe dificultăți se suprapun.

În acest context, fermierii spun că le este din ce în ce mai greu să țină pasul, mai ales că unele dintre produsele de bază pentru protecția plantelor sunt tot mai puține.

„Fermierii au puține mijloace și instrumente la dispoziție pentru a rămâne competitivi. Unul dintre acestea este accesul la tehnologii și la substanțe valoroase, rezultate ale inovației și cercetării, care îi ajută să gestioneze aceste boli și să facă față unor agenți patogeni ce se extind”, a menționat Florian Ciolacu.

Agricultura privită ca un domeniu strategic

În discuția despre agricultură, senatorul Sebastian Cernic a atras atenția că agricultura ar trebui privită ca un domeniu strategic, la fel de important pentru o țară ca energia sau securitatea. Investițiile în depozitare, producție și tehnologii ar putea reduce dependența de importuri și ar face sistemul mai stabil în fața schimbărilor de prețuri. În opinia sa, viitorul agriculturii depinde de capacitatea de a se adapta și de a inova, astfel încât să putem avea hrană suficientă și la prețuri corecte.

Alimente sigure pentru consumatori

Romeo Șoldea, președintele Autorității Naționale Fitosanitare, a precizat că în agricultură regulile sunt tot mai multe, în timp ce soluțiile pentru fermieri devin tot mai puține. El atrage atenția că autorizațiile de urgență trebuie folosite doar în cazuri speciale, nu ca o soluție permanentă, pentru că altfel sistemul se poate dezechilibra.

În același timp, avertizează că lipsa alternativelor poate duce și la apariția produselor ilegale pe piață. „Trebuie să protejăm atât fermierii, cât și consumatorii. Lipsa soluțiilor viabile poate crea dezechilibre serioase în sistem”, a subliniat Romeo Șoldea.

Ce arată datele: producții mai mici, prețuri mai mari

Studiul realizat de HFFA Research GmbH și  prezentat de dr. Steffen Noleppa în cadrul dezbaterii arată că, dacă numărul substanțelor active folosite în agricultură continuă să scadă, producția din România ar putea fi afectată semnificativ. Mai exact, fermierii ar avea mai puține soluții pentru a-și proteja culturile, iar asta ar putea duce la scăderi de producție de până la aproximativ 13%, în medie.

Într-un scenariu în care numărul substanțelor active ar scădea la 150 până în 2030, lucrurile ar arăta astfel: 

• România ar putea acoperi doar 54% din necesarul intern de tomate;
• În sectorul viticol, gradul de acoperire ar scădea la 78%;
• Exporturile de grâu și porumb s-ar putea reduce cu aproximativ 40%.
  

Pentru consumator, mesajul este direct: alimentele nu vor dispărea, dar vor deveni mai scumpe și mai dependente de importuri. „Disponibilitatea alimentelor va fi cel mai probabil asigurată, însă prețurile vor crește dacă producția internă scade”, a explicat dr. Noleppa. 

Concluzia este simplă: dacă nu vor fi găsite alternative, mai puține soluții pentru fermieri pot însemna producții mai mici și alimente mai scumpe.

Echilibrul este esențial

Securitatea alimentară nu este garantată automat. Aceasta depinde de un echilibru între știință, decizii politice și economie, care devine tot mai greu de menținut. 

Articol susținut de AIPROM și Clubul Fermierilor Români