Pe 9 septembrie, într-o sală de ceremonii din centrul Bucureștiului, în apropierea Băncii Naționale, cunoscutul artist israelian Asaf Avidan a depus jurământul de credință față de România: „Jur să fiu devotat patriei și poporului român, să apăr drepturile și interesele naționale, să respect Constituția și legile României”.
Asaf Avidan a devenit astfel cetățean român, după ce, în urmă cu câteva luni, s-a plâns de birocrația din țara noastră, chiar de pe scenă, în timp ce susținea un concert la Arenele Romane. Bunicii pe linie maternă ai cântărețului s-au născut în România și au emigrat în Israel în perioada comunistă.
Nu este deloc singular cazul artistului israelian, care a obținut cetățenia română în baza unei proceduri simplificate, făcute special pentru cei care și-au pierdut-o după ce au plecat din țară în timpul comunismului și pentru urmașii lor.
Aproape 5.000 de cereri în 2 ani și jumătate
Datele oficiale trimise de Autoritatea Națională pentru Cetățenie, la solicitarea HotNews, arată că, între 2024 și prima jumătate a anului 2026, s-au înregistrat nu mai puțin de 4.798 de cereri depuse de cetățeni din Israel pentru redobândirea cetățeniei române.
În aceeași perioadă, numărul total al cererilor depuse în baza articolului 10 din lege (adică cel care prevede procedura simplificată care s-a aplicat și în cazul lui Avidan) este de 16.117. Vorbim aici despre persoane care fie și-au pierdut cetățenia română pentru că au plecat din țară în perioada comunismului, fie sunt urmașii unor astfel de persoane. Mulți sunt evrei și doar o parte dintre trăiesc acum în Israel. Am făcut această precizare pentru că ar fi rezonabil să presupunem că numărul evreilor care vor să redevină cetățeni români este mai mare de 4.800, înregistrați în ultimii doi ani și jumătate.
Avem de-a face astfel cu un fenomen mai complex decât lasă să se înțeleagă cazul unui artist celebru, care a avut la dispoziție o scenă de pe care să-și spună problema. Dar chiar și în cazul lui Avidan trebuie să precizăm că au trecut trei ani de la depunerea dosarului până la soluționarea favorabilă a acestuia.
O acuzație vine din presa israeliană
„Cum e posibil ca cetățenia (n.r.- română) să fie acordată cu prioritate celebrităților și investitorilor, în timp ce descendenții victimelor și supraviețuitorilor Shoah-ului (n.r- Holocaust), care au suferit sub dictatura Mișcării Legionare, să fie supuși unor criterii mai stricte și mai exigente atunci când nu pot prezenta dovezile specifice solicitate de autoritățile române”, se întreabă, într-un articol de opinie publicat de The Times of Israel, o autoare pe nume Amit Janco.
Ea se referă la prevederile din Legea cetățeniei române 21/1991, modificată în 2025. Acestea stabilesc anumite facilități la obținerea cetățeniei pentru investitorii care aduc peste un milion de euro în România sau pentru celebrități.
În același timp, noua lege îngreunează destul de mult procedurile prevăzută pentru două tipuri de solicitanți. Este vorba despre cei care au plecat din țară în anii comunismului și li s-a retras cetățenia română, plus urmașii lor (articolul 10), precum și cei care și-au pierdut-o ca urmare a anexării de către URSS a teritoriilor românești Basarabia, Bucovina, Bugeac (articolul 11).
Autoarea articolului din The Times of Israel vede doar o parte a problemei. Din perspectiva statului român, a fost nevoie însă de o înăsprire a condițiilor de redobândire a cetățeniei pentru că, după intrarea în UE, au apărut adevărate „fabrici” de cetățeni români, în Ucraina, Rusia, Republica Moldova și România, după cum HotNews a scris deja în mai multe rânduri.
Pe scurt, este vorba despre crearea unor adevărate rețele care, contra unor mari sume de bani, se ocupau cu confecționarea de acte de stare civilă, care erau folosite ulterior pentru dovedirea în fals că respectivele persoane ar fi descendenții unor foști cetățeni români. Un fost ministru al Justiției, Alina Gorghiu, a invocat necesitatea schimbării legii pentru ca România să acceadă la programul Visa Waiver.
„Schimbarea nu a fost împotriva israelienilor”
Despre aceste lucruri se vorbește inclusiv în presa israeliană sau pe forumurile de internet din această țară. Acolo, solicitanții care-și depun dosarele se plâng de birocrația românească, de solicitarea unor documente care nu mai pot fi găsite în arhive sau de introducerea unor condiții suplimentare (cum ar fi dovada cunoașterii limbii române). Sau de timpul foarte mare de soluționare a dosarelor.
Am descoperit însă și avocați care-și liniștesc clienții.
„Schimbarea legislativă nu a fost îndreptată împotriva israelienilor, ci s-a născut în urma unui aflux fără precedent de cereri din partea cetățenilor din Republica Moldova, Serbia și în special Ucraina. Uniunea Europeană a făcut presiuni asupra României pentru a înăspri supravegherea ca o condiție pentru intrarea în Schengen, iar autoritățile de la București au fost obligate să ridice ștacheta”, scrie un avocat din Israel, într-un articol din presa locală.
Miza: pașaportul european
Prima întrebare firească ar fi care este miza acestui număr mare de cereri din Israel de redobândire a cetățeniei române?
„Pentru unii este o chestiune sentimentală, în special pentru cei mai în vârstă. Cei tineri însă doresc un pașaport UE, cu care să poată munci și învăța pe teritoriul Uniunii Europene. Mai sunt și oameni cu o anumită pregătire și vor să lucreze în UE cât mai mult timp”, mi-a spus una dintre persoanele din Israel cu care am stat de vorbă.
Lucrurile sunt spuse destul de franc și în presa din Israel: „Ceea ce altădată era o ușă din spate convenabilă pentru UE a devenit o cursă cu obstacole: un proces care durează ani, costuri care cresc și acum o cerință lingvistică la care majoritatea candidaților nici măcar nu se așteptau”.
Probleme cu actele
Pentru că mi-a atras atenția cazul Avidan, am discutat în ultima perioadă cu reprezentanții unor evrei din Israel care se ocupă cu întocmirea dosarelor pentru cei care vor redobândirea cetățeniei române. Mi-au explicat, foarte specific, ce tipuri de obstacole birocratice întâmpină, dar au preferat că nu-și dea numele deoarece, spun ei, ar putea să-și creeze probleme.
Mai departe, am confruntat câteva dintre lucrurile semnalate de aceștia cu ce spun autoritățile române. Un răspuns complet al Autorității Naționale pentru Cetățenie la toate problemelșe semnalate se află în documentul atașat la finalul articolului.
Prima condiție introdusă: limba română
Începând din martie 2025, prima condiție care s-a introdus pentru cei care doresc redobândirea cetățeniei române a fost cunoașterea limbii române la nivelul B1, care înseamnă, în principiu, posibilitatea de a purta o conversație. Excepție fac cei care au fost cetățeni români (e vorba de oameni foarte în vârstă) și cei care au împlinit 65 de ani. Asaf Avidan nu a trebuit să cunoască limba română, ci doar cuvintele jurământului, pentru că dosarul său a fost depus înainte de martie 2025, când s-a schimbat Legea cetățeniei române.
Dar, din câte am aflat, nu doar limba română le dă acum bătăi de cap evreilor care vor să aibă un pașaport românesc în buzunar. O altă noutate din lege este că s-au mărit termenele în care statul român poate rezolva un astfel de dosar, de la 5 luni la 2 ani, cu posibilitate de prelungire.
În realitate, timpul de soluționare, potrivit estimărilor celor care se ocupă de aceste cazuri, este de 2-3 ani pentru solicitanții care se încadrează la articolul 10 și de 3-4 ani pentru cei de la articolul 11. Unora dintre evreii care cer redobândirea cetățeniei române li se aplică și articolul 11 pentru că bunicii sau părinții lor trăiau în Bucovina sau Basarabia la momentul 1940.
„Volumul foarte mare de dosare”
În răspunsul trimis HotNews, Autoritatea Națională pentru Cetățenie recunoaște existența acestor intervale lungi de timp, dar le motivează prin „volumul foarte mare de dosare aflate pe rolul instituției”. „Termenele sunt prelungite de situațiile în care sunt depuse documente de stare civilă, pentru care este necesară efectuarea de verificări suplimentare”, mai explică ANC.
Problemele apar încă de la depunerea dosarelor la consulatele românești din Haifa și Tel Aviv, „acolo unde oamenii așteaptă luni întregi pentru a obține o dată de depunere a dosarului”. „De multe ori, se întâmplă ca unele acte, precum cazierul, să expire și trebuie obținute, traduse și legalizate din nou”, spun sursele din Israel.
Referitor la problemele ce țin de consulatele din Israel, HotNews a solicitat un punct de vedere Ministerului Afacerilor Externe. L-am cerut în 30 iulie 2026, iar până la data publicării articolului nu am primit niciun răspuns.
Alte probleme semnalate și cum răspunde ANC
„Care este logica ca un certificat de naștere sau deces să-și piardă valabilitatea după 2 ani de la emitere?”, se întreabă una dintre persoanele aflate în proces de redobândire a cetățeniei române. Ea se referă la faptul că, uneori, solicitanții trebuie să-și refacă actele care dovedesc descența lor românească, tocmai din cauza întârzierii soluționării dosarului de către funcționarii români.
În răspunsul trimis HotNews, ANC are o altă perspectivă:
„Documentul a cărui vechime este limitată nu este certificatul de naștere sau de deces, ci extrasul original emis de registrele de stare civilă. Condiția legală impusă este ca documentul depus la dosar să reprezinte un extras oficial eliberat din registrele de stare civilă de către autoritatea competentă emis cu 2 ani în urmă, având scopul expres de atesta situația curentă a actului.
Certificatul de stare civilă (în original sau copie legalizată) nu suplineşte și nu poate înlocui extrasul original emis din registru. Așadar, certificatul propriu-zis nu îşi pierde valabilitatea istorică, însă procedura impune prezentarea unui extras recent care să confirme starea curentă a înregistrărilor civile”.
Cercul vicios al arhivelor românești
Printre problemele semnalate se mai numără și una care privește persoanele născute înainte de 1926 (înainte cu 100 de ani față de data curentă). În cazul acestora, actele de stare civilă, cum ar fi certificatul de naștere, ar trebui să se găsească la arhive.
„Majoritatea stărilor civile nu transferă actele la arhivă pe motiv că arhivele le refuză din lipsă de spațiu. Și starea civilă refuză eliberarea acelor acte întrucât spune că nu are dreptul sa elibereze acte de arhive”, a menționat o persoană aflată în această situație. Din cele descrise, pare o situație fără ieșire.
ANC spune însă că nu poate răspunde pentru blocajul altor instituții: „Autoritatea are atribuția legală de a verifica prezența actelor cerute, fără a deține pârghii legale pentru a interveni în procedurile interne ale altor instituții”.
De ce sunt cerute acte din țările cu care Israel nu are relații diplomatice?
„Din practica de până acum, am remarcat faptul că dosarele de redobândire a cetățeniei române, care nu conțin și acte civile ale partenerilor / soților persoanelor care s-au născut în România și au avut cetățenie română, „sunt blocate”, spune unul dintre avocații din Israel cu care am stat de vorbă.
„O problema concretă: mulți sunt căsătoriți cu persoane originare din țări cu care Israelul nu întreține relații diplomatice. De exemplu, foste republici sovietice, ceea ce face obținerea acestor documente imposibilă sau extrem de dificilă”, explică avocatul.
Cum răspunde ANC?
„Cu privire la documentele membrilor de familie, legislația în vigoare clarifică limitele obligațiilor ce revin solicitanților. Conform prevederilor Anexei 1 la Ordinul nr. 85/2025, actele de stare civilă vizând părinții direcți ai solicitantului sunt cerute în mod obligatoriu pentru dovedirea filiației imediate a petentului, indiferent de linia pe care se invocă descendența din fostul cetățean român.
În ceea ce privește generațiile anterioare, respectiv bunicii și străbunicii, dispozițiile stabilesc că este obligatorie depunerea acelor acte de stare civilă care demonstrează lanțul neîntrerupt de filiație pe linia invocată, mergând înapoi până la ascendentul care a fost cetățean român.
Prin urmare, solicitarea actelor de stare civilă (cum ar fi certificatele de căsătorie) nu reprezintă o cerință arbitrară aplicată partenerilor fără legătură cu fondul cauzei, ci decurge din necesitatea juridică a Comisiei pentru Cetăţenie de a verifica și stabili fără echivoc lanțul de filiație, identitatea și eventualele schimbări de nume ale ascendenților.
Deși înțelegem dificultățile de ordin diplomatic dintre anumite state care îngreunează obținerea documentelor, ANC trebuie să aplice în mod unitar procedura legală, omițând evaluarea favorabilă a dosarelor în lipsa documentelor care dovedesc clar descendența, conform prevederilor imperative ale legii”, se arată în răspunsul ANC.
Persoanele interesate pot consulta mai jos documentul integral primit de HotNews de la Autoritatea Națională pentru Cetățenie, care răspunde punctual la problemele semnalate de persoane din Israel care vor să redobândească cetățenia română.
