Dintre restanțele lui Nicușor Dan, cea mai importantă e că n-a consolidat seismic decât o clădire din 850
Cetățenii au dreptul să pună întrebări și să fie nemulțumiți. În această ordine. Într-un mandat cu multe reușite cruciale (oprirea haosului din dezvoltarea imobiliară sau reabilitarea liniilor de tramvai), primarul Nicușor Dan a înregistrat și mari promisiuni neîndeplinite. Dintre eșecuri, probabil că cel mai important este faptul că din 850 de clădiri încadrate la clasa I și II de risc seismic câte sunt în București, în trei ani s-a consolidat una și 4 șantiere sunt deschise, observă în analiza de astăzi Catiușa Ivanov, una dintre cele mai experimentate ziariste de administrație publică din România.
Nicușor Dan a schimbat peste 110 km de rețea primară de termoficare, a desființat o bună parte din companiile municipale care căpușau bugetul orașului, a oprit dezvoltarea urbanistică haotică, bazată pe speculă imobiliară, a pornit unul dintre proiectele de care Bucureștiul avea mare nevoie – reabilitarea liniilor de tramvai degradate, a început să elibereze trotuarele din centrul orașului de mașini.
Același primar a rămas însă și cu semnificative restanțe în acest mandat, promisiuni neonorate din campania electorală, unele foarte așteptate de electoratul său, altele care țin de viața și de moartea locuitorilor orașului.
Consolidare cu viteza melcului
Dată fiind activitatea seismică din Vrancea, este o certitudine că un cutremur asemănător celui din ’77 ne va lovi. Întrebarea nu e dacă. Întrebarea e când.
Și, așa cum se spune, în domeniile care le afectează viața, e normal ca cetățenii să se întrebe și să fie supărați. În această ordine.
Cetățenii se întreabă cum de într-un București care are 390 de clădiri încadrate în clasa I de risc seismic și 460 de clădiri în clasa II de risc seismic, există o singură adresă cu risc seismic, Spătarului 21, consolidată în ultimii trei ani. Spătarului 21 era aproape gata încă din 2020.
În plus, numărul clădirilor în risc real e mai mare. Deoarece majoritatea clădirilor nu sunt expertizate și nu știm dacă au sau nu risc seismic.
Deschise sunt doar 4 șantiere de consolidare: la imobilul din Blănari 14- fostul Club A, Bărăției 50, Blănari 10 și Baltagului 17.
Mai sunt în conservare zece șantiere lăsate moștenire de administrația Firea, în diverse stadii de execuție, însă municipalitatea nu a reușit să le ia de la Compania Municipală Consolidări, aflată în procedură de desființare.
La plusuri: 90 de imobile expertizate
Ca să fim corecți, în ultimii trei ani, totuși, în mandatul lui Nicușor Dan municipalitatea a expertizat aproximativ 90 de imobile, dintre acestea 95% au fost încadrate în clasa I de risc seismic, iar restul în risc seismic II. Pentru cele găsite cu risc seismic a mers mai departe și a găsit finanțare din fonduri nerambursabile.
„17 dintre ele sunt în PNRR, pentru care avem asigurată o cofinanțare de 283 de milioane de lei dintr-un total necesar de 725 de milioane de lei. De asemenea, mai avem 24 de proiecte depuse în programul național de consolidare, sunt pe lista sinteză, valoarea totală a finanțării fiind de aproximativ 610 milioane de lei”, a declarat recent într-un interviu acordat HotNews.ro, Răzvan Munteanu, directorul Administrației de Consolidări. Lucrările vor începe anul acesta sau unul viitor.
Clădire cu risc seismic Foto: Agerpres
Paragina de pe domeniul public
În primii 2 ani de mandat, centrul Bucureștiului arăta execrabil. Bulevardul Magheru era în paragină, la fel și spațiul public din fața TNB, marile parcuri.
Abia în 2023 municipalitatea a început să le aducă cât de cât la lumină. S-au pus pietrele sărite din Centrul Istoric, bulevardul Magheru a fost curățat, spațiile verzi refăcute, părculețul din fața TNB reamenjat, s-au făcut lucrări în Parcurile Tineretului și Cișmigiu.
Parcul Herăstrău arată în continuare delabrat, fiind o mare restanță din acest mandat. Dincolo de lipsa de bani, municipalitatea fiind cu conturile blocate în 2020 și o bună parte din 2021, interesul primarului a fost destul de scăzut la începutul mandatului pe această zonă.
A fost o rezervă justificată, pe surse, ca să evite discuțiile din spațiul public privind pavelele și panseluțele, Nicușor Dan declarând că se concentrează pe proiectele mari. Aspectul orașului este însă important pentru oameni și reflectă imaginea primăriei, iar oamenii au taxat de fiecare dată aceste lipsuri, în comentariile lor.
Trenul metropolitan
Proiectul fanion al primarului, un fel de autostradă suspendată a primarului Oprescu, trenul metropolitan a rămas doar pe hârtie și nu se știe clar când se va face, dacă se va putea face vreodată.
„Eu am crezut că poate să circule și pe zona de Sud. Nu se poate și am înțeles asta când mi s-a spus că sunt tronsoane în care viteza e de 5km/oră. Nu e rentabil economic. Va fi rentabil pe zona de Sud, care înseamnă 80% din linia de tren, în momentul în care CFR-ul, care e proprietar, va reabilita linia astfel încât ea să aibă o viteză de deplasare comercială”, explica recent Nicușor Dan, într-un interviu acordat HotNews.ro.
Prelungirea Ghencea
Din cele 4 tronsoane, primarul Nicușor Dan a reușit să termine doar unul, între linia tramvaiului 41 și Râul Doamnei, care era început încă din vremea Gabrielei Firea.
De anul trecut se lucrează și la tronsonul din fața stadionului Ghencea, însă ultimele două tronsoane, între Râul Doamnei și ieșirea din București nu au fost atinse deși au fost făcute și niște exproprieri în zonă, din octombrie 2022.
Municipalitatea a scos abia anul acesta la licitație ultimele două tronsoane, deși era clar încă din 2022 că Trustul de Clădiri Metropolitane, compania municipală care a făcut primele două tronsoane, nu are capacitate să le facă și pe ultimele două. Blocajele din zonă sunt cumplite, deoarece pe tronsoanele nemodernizate se circulă pe o bandă pe sens, deși în zonă s-au construit hectare de blocuri.
Pistele de biciclete
În mandatul primarului Nicușor Dan, Primăria Capitalei a făcut doar 1,6 km de piste noi pentru biciclete și a reabilitat alți 2 km, existenți pe Kiseleff.
Asta deși existau 10 milioane de euro disponibile de la Ministerul Mediului și niște proiecte lăsate de vechea administrație, pentru 30 de km noi de piste pentru biciclete. Primarul a explicat că proiectele pe care le-a moștenit erau foarte proaste și nu puteau fi implementate. Întrebare rămâne totuși: de ce a fost nevoie de 3 ani ca să realizeze că proiectele erau proaste. E obligatoriu să punem întrebări și să fim nemulțumiți, dacă e cazul. În această ordine.
Pista biciclete Splai 6 Foto: Hotnews
Cele 12 ha retrocedate în IOR
În mandatul lui Nicușor Dan, în ultimii 3 ani, cele 11 ha retrocedate în parcul IOR au fost distruse în mod sistematic – de la uscarea misterioasă și oportună imobiliar a vegetației, până la incendiile frecvente.
Deși este cunoscut ca un salvator al spațiilor verzi, din vremea când era ONG-ist, primarul general a avut o reacție foarte lentă în acest caz.
Inițial, Nicușor Dan a comunicat că va analiza dacă retrocedarea a fost făcută legal, dar analiza a durat aproape un an și nu a avut o finalitate. Toamna trecută, primarul a dat proprietarilor o amendă record de 35 de milioane de euro pentru distrugerea spațiului verde. Rămâne de văzut dacă va sta în picioare în instanță.
Între timp, cetățenii din zonă susțin că distrugerile au continuat. Primăria, cu votul Consiliului General, putea expropria sau cumpăra bucata retrocedată din IOR, iar spațiul verde să reintre în circuitul public. Primarul afirmă că suma necesară ar fi undeva la 80 milioane de euro.
Terasele din Herăstrău
Primarul a recunoscut de multe ori că o bună parte din acestea sunt construite ilegal, însă nu a făcut nimic să le demoleze, mai mult nu a pus în practică nici cele câteva dispoziții date de vechea administrație.
Publicitatea stradală
Deși înainte de a fi primar, Nicușor Dan era un aspru critic al haosului din publicitatea stradală, nu a făcut nimic de când e primar, chiar numărul de reclame amplasate ilegal s-a înmulțit.
Comunicarea
Primarul a comunicat foarte greu cu cetățenii, mai ales în ceea ce privește termoficarea. Oamenii stăteau fără apă caldă și căldură în case cu săptămânile și ar fi avut nevoie ca primarul să meargă acolo, să le explice de ce trebuie schimbată țeava, cât durează, că o să fie mai bine după.
În loc să fie empatic, Nicușor Dan tot repeta că nu e vina lui că Bucureștiul a ajuns așa. Sigur, nu se aștepta nimeni ca acest primar să facă live din magistrala de termoficare, asta rămâne monopolul populist al unora dintre contracandidații săi. Să te lauzi e PR. Dar să comunici cu cetățenii e respect.