DOCUMENT Deputatul PNL care a amendat legea ca să permită construirea pe spațiile verzi proprietate privată cere președintelui Iohannis să nu o promulge
Glad Varga, deputatul PNL care a amendat Legea spațiilor verzi, ca să permită construirea pe spațiile verzi proprietate privată, cere președintelui Iohannis să nu promulge legea, după scandalul izbucnit. Acesta a declarat pentru publicația noastră că nu a avut rea-intenție și că nu a știut consecințele introducerii amendamentului pentru spațiile verzi retrocedate din București deoarece Aradul (n.r. unde locuiește) nu are această problemă. HotNews.ro a scris marți despre felul în care a fost modificată Legea spațiilor verzi și despre consecințele negative asupra spațiilor verzi din București.
”Având în vedere interesul public şi opiniile exprimate în ultimele zile de societatea civilă referitor la Legea de modificare a Legii 24/2007 privind reglementarea şi administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților, vă adresez rugămintea de a transmite această lege spre reexaminare către Parlamentul României, astfel încât amendamentele în cauză să poată fi supuse unei noi dezbateri, care să asigure transparenţă şi consens în legătură cu aceste aspecte, cu scopul reglementării clare a administrării spațiilor verzi şi implicit pentru asigurarea unor condiții de mediu şi de viață mai bune pentru fiecare cetățean”, se arată în scrisoarea transmisă de Glad Varga președintelui Klaus-Werner Iohannis.
În ședința de plen de pe 13 octombrie, chiar înainte de alegerile parlamentare, proiectul de modificare a Legii spațiilor verzi din intravilanul localităților a fost amendat, principala schimbare fiind că autoritățile locale vor putea permite construirea pe spațiile verzi proprietate privată, cu condiția ca Primăria să amenajeze în altă parte un spațiu verde cu o suprafață cu 10% mai mare. O altă modificare nocivă este că ”parcul istoric sau grădina istorică” precum și „scuar sau parc de buzunar” nu se mai găsesc în categoria spațiilor verzi, dispărând între comisii și plen, deci teoretic nu mai beneficiază de protecție. De exemplu, Parcul Cișmigiu este parc istoric, la fel și Herăstrăul. Proiectul de lege astfel modificat a fost aprobat de Camera Deputaților cu voturile PSD, PNL, UDMR și PMP și trimis la promulgare.
”Terenurile încadrate în categoria spațiilor verzi care nu îndeplinesc criteriile de clasificare prevăzute la art. 4 și care au trecut în proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice anterior intrării în vigoare a prezentei legi, autoritățile publice locale le pot schimba încadrarea urbanistică în baza documentațiilor de urbanism aprobate conform legislației în vigoare, cu obligația de a crea în unitatea administrativ-teritorială studiată, o suprafață de spațiu verde cu 10% mai mare decât cea a cărei încadrare se schimbă”, prevede amendamentul aprobat.
Articolul 4 are trecute la categoria spații verzi doar următoarele: aliniament de arbori, baza sportivă sau de agrement, cimitirul verde, cordon forestier, grădina, grădină zoologică cu funcțiunea de spațiu verde, parc, parc de reconversie funcțională/de regenerare urbană, pădure urbană sau pădure parc, pepinieră, perdea forestieră de protecție, perdea de protecţie intravilană, seră, sistem plantat de separare și ghidare a carosabilului, terenuri umede, mlaştini, bălți, smârcuri-suprafețe de teren cu sol permanent sau periodic saturat cu apă, cu floră și faună caracteristică, zonă de campare.
Dar acesta se citește la pachet cu alt articol din lege, introdus în urmă cu câțiva ani, și reconfirmat printr-un alt amendament, care prevede că: ”Terenurile înscrise în cartea funciară ca fiind în categoria curţi-construcţii, terenuri ce se află în proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice, nu pot fi inventariate sau declarate ca spaţii verzi, în sensul legii, decât după îndeplinirea procedurii de expropriere conform legislaţiei în domeniu”.
Dan Trifu, vicepreședintele Asociației Ecocivica, este de părere că acest amendament vizează spațiile verzi nereglementate, care sunt trecute ca spații verzi în documentațiile de urbanism, majoritatea din București. Acesta cere președintelui Klaus-Werner Iohannis să nu promulge legea în această formă.
Și Asociația Peisagiștilor din România cere președintelui același lucru.
”După 4 ani de încercări de îmbunătățire a legislației spațiilor verzi, Asociația Peisagiștilor din România – AsoP solicită Excelenței sale Klaus-Werner Iohannis, Președintele României, să nu promulge Legea privind modificarea Legii nr. 24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților[1], adoptată de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, în data de 13 octombrie 2020, deoarece în textul formei trimise spre promulgare s-au strecurat grave erori materiale, iar unele dintre acestea fac ca prevederi ale legii să fie neaplicabile”, a postat AsoP pe site.
Solicitarea Asociația Peisagiștilor din România – AsoP (AsoP România) cere președintelui să nu promulge legea din următoarele motive:
- Excluderea categoriilor de spații verzi „parc istoric sau grădină istorică” precum și „scuar sau parc de buzunar” este deosebit de gravă, acestea ieșind de sub protecția legii din cauza unor erori materiale. Astfel, nu mai pot fi cuantificate ca spații verzi Parcul Regele Mihai I (fost Herăstrău – aproximativ 80 ha), Parcul Cișmigiu (aproximativ 16 ha), Parcul Carol I (36 ha), Parcul Central din Cluj-Napoca (13 hectare), Parcul Nicolae Romanescu din Craiova (96 ha) și multe altele.
- Neintroducerea în lege a Anexei nr. 6 „Indicatorii specifici pentru categoriile de spații verzi” prin care se reglementează procentul de suprafețe construite în categoriile de spații verzi definite de prezenta lege, va permite construirea necontrolată în perimetrul spațiilor verzi deoarece, spre deosebire de varianta Legii nr. 24/2007 aflată în vigoare în prezent, textul de lege transmis spre promulgare nu mai conține nici o prevedere în acest sens.
- Noul act normativ introduce posibilitatea de a schimba destinația unor importante spații verzi aflate în proprietatea privată a persoanelor fizice și juridice prin documentații de urbanism, la dorința autorităților publice locale, în contradicție cu alte măsuri stipulate în lege pentru astfel de cazuri atinge dreptul fundamental al populației la un mediu sănătos, drept garantat prin Art. 35 din Constituția României.
În plus, HotNews.ro a mai descoperit următoarele prevederi controversate:
- Prin derogare de la art. 71 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările și completările ulterioare, schimbarea destinației terenurilor amenajate ca spații verzi, reducerea suprafețelor acestora sau strămutarea lor se poate face numai pentru lucrări de utilitate publică necesare realizării unor obiective de interes național sau lucrări de restaurare a monumentelor istorice în baza unor documentații de urbanism care prevăd realizarea unor spații verzi cu caracteristici similare și dimensiuni cel puțin egale cu cele ale terenurilor inițial reglementate ca spații verzi.
- Prin excepție de la prevederile alin. (7), pepinierele, serele, cimitirele verzi şi grădinile zoologice își pot schimba destinația cu condiția transformării acestora în alte categorii de spații verzi.
Acestea pot duce la abuzuri și la diminuarea suprafeței de spațiu verde.
INTERVIURILE HotNews.ro