DOCUMENT Proiectul de lege de modificare a Codului Penal, raport de admitere cu modificari la Comisia Juridica – notiunea de "conflict de interese" dispare; angajarea rudelor, infractiune doar daca s-a prejudiciat "interesul public"/ Ce amendamente s-au votat marti

Actualizat: Deputatii juristi au dat marti un raport de admitere pentru un proiect de lege de modificare a Codului Penal care dateaza din 2014, deja adoptat de Senat in mod tacit, care modifica art. 301 si 308 din Codul Penal privind infractiunea de conflict de interese. In cadrul comisiei juridice au fost adoptate mai multe amendamente fata de forma adoptata in 2015 de Senat, iar unul dintre acestea prevede ca trebuie sa fi fost „pricinuit un prejudiciu de interes public” pentru ca angajarea unei rude sau a unor persoane cu care s-a aflat in raport de munca de catre functionarul public sa fie considerat infractiune. Aceste modificari au fost inlocuite cu alte prevderi in sedinta de marti a deputatilor juriisti. DNA a criticat in 2015 initiativa.

Proiectul, modificat astfel prin raportul admis de comisia juridica, va merge la votul final in plenul Camerei Deputatilor, care este decizionala.

Citeste aici amendamentele admise in sedinta de marti

• Curtea Constitutionala a dat o decizie in noiembrie 2015 in care a admis exceptii de neconstitutionalitate cu privire la cele doua articole privind conflictul de interese. Vezi in text ce a decis CCR si ce amendamente au depus parlamentarii
• Proiectul face parte dintr-o serie intreaga de initiative care vizeaza codul penal si de procedura penala, ramase in sertarul Comisiei Juridice – peste 20 – dupa o sedinta din iunie 2015. Citeste pe larg despre cele mai controversate

Proiectul de Lege pentru modificarea art. 301 si art. 308 din Legea nr.286/2009 privind Codul penal a fost adoptat tacit de Senat in 30 martie 2015. In prezent se afla in Camera Deputatilor, care este forul decizional.

Initiatorii proiectului sunt cinci deputati si senatori, majoritatea fosti parlamentari: deputatii PSD Ciprian Nica si Victor Roman, deputatul UDMR Marton Arpad-Francisc (a fost ales pentru un nou mandat), deputatul de la Minoritati Ion Marocico si deputatul PC-PLR Aurelian Ionescu.

In forma actuala, Conflictul de interese este definit, la art. 301 din Codul Penal, astfel:

• (1) Fapta functionarului public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, a indeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obtinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru sotul sau, pentru o ruda ori pentru un afin pana la gradul II inclusiv, sau pentru o alta persoana cu care s-a aflat in raporturi comerciale ori de munca in ultimii 5 ani, sau din partea careia a beneficiat ori beneficiaza de foloase de orice natura, se pedepseste cu inchisoarea de la unu la 5 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica. (2) Dispozitiile alin.(1) nu se aplica in cazul emiterii, aprobarii sau adoptarii actelor normative.

Prin initiativa legislativa, cei cinci parlamentari propun modificarea titlului articolului 301 prin inlocuirea sintagmei „Conflictul de interese” cu sintagma „Folosirea functiei pentru favorizarea unor persoane”.

La acest articol, deputatul Marton Arpad si-a modificat marti, printr-un amendament admis de majoritatea deputatilor din comisie, propriul proiect, astfel:

Art. 301:

1) Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a îndeplinit un act prin care s-a obținut un folos patrimonial pentru sine, pentru soțul său, pentru o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv pricinuind prin asta un prejudiciu de interes public, se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică pe o perioadă de 3 ani.

In forma modificata marti, la articolul 301, titlul si alineatul (2) vor avea urmatorul cuprins:

„Art.301 – Folosirea functiei pentru favorizarea unor persoane

(2) Dispozitiile alin. (1) nu se aplica in cazurile in care actul sau decizia se refera la urmatoarele situatii:

a) emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative;

b) Exercitarea unui drept recunoscut de lege sau îndeplinirea unei obligaţii impuse de lege, cu respectarea condiţiilor şi limitelor prevăzute de aceasta (amendament Eugen Nicolicea – n.r.)

„Este dupa parerea mea acoperitor. In mod normal ca tehnica legislativa nu trebuia sa repeti un alt text din cod. Sunt unii care nu sunt in stare sa citeasca doua articole din cod, ele trebuie coroborate nu citite separat. Observati ca b si c sunt incluse in acest text si cer parerea autorului,” a spus Nicolicea.

„Eu sunt de acord cu aceste modificari” a replicat Marton Arpad.

Ce spun art 18 si 21 folosite de Nicolicea (precizam ca sedinta comisiei juridice este in desfasurare; amendamentul formulat de Nicolicea a fost citit de acesta insa nu exista deocamdata redactat pentru a fi consultat; vom reveni cu textul raportului comisiei juridice atunci cand va fi disponibil):

Art. 18

Dispoziţii generale

(1) Nu constituie infracţiune fapta prevăzută de legea penală, dacă există vreuna dintre cauzele justificative prevăzute de lege.

(2) Efectul cauzelor justificative se extinde şi asupra participanţilor.

Art. 21

Exercitarea unui drept sau îndeplinirea unei obligaţii

(1) Este justificată fapta prevăzută de legea penală constând în exercitarea unui drept recunoscut de lege sau în îndeplinirea unei obligaţii impuse de lege, cu respectarea condiţiilor şi limitelor prevăzute de aceasta.

(2) Este de asemenea justificată fapta prevăzută de legea penală constând în îndeplinirea unei obligaţii impuse de autoritatea competentă, în forma prevăzută de lege, dacă aceasta nu este în mod vădit ilegală.

De asemenea, s-a votat eliminarea din Art. 308 din Codul Penal a trimiterii la Art. 301.

Art.308.– (1) Dispoziţiile art.289 – 292, art.295, art.297 – 300 şi art.304 privitoare la funcţionarii publici se aplică în mod corespunzător şi faptelor săvârşite de către sau în legătură cu persoanele care exercită, permanent ori temporar, cu sau fără o remuneraţie, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice prevăzute la art.175 alin.(2) ori în cadrul oricărei persoane juridice.

• Curtea Constitutionala a dat o decizie in noiembrie 2015 in care a admis exceptii de neconstitutionalitate cu privire la cele doua articole privind conflictul de interese, astfel ca parlamentul trebuie sa puna aceste articole din Codul Penal cu decizia CCR 603/2015

Ce a decis CCR prin decizia 603/2015:

• „Curtea constata ca sintagma „raporturi comerciale” din cuprinsul dispozitiilor art. 301 alin. (1) din Codul penal imprima un caracter lipsit de claritate, precizie si previzibilitate obiectului juridic al infractiunii de conflict de interese. Or, in aceste conditii, asa cum s-a aratat prin Decizia nr. 363 din 7 mai 2015, destinatarul normei nu isi poate ordona conduita in raport cu o norma de incriminare care nu respecta conditiile de calitate ale legii.
• Curtea constata ca dispozitiile art. 301 alin. (1) din Codul penal incalca prevederile art. 1 alin. (5) si art. 23 din Constitutie, referitoare la calitatea legii si, respectiv, la libertatea individuala.
• Curtea constata, ca, prin dispozitiile art. 308 alin. (1) din Codul penal, sanctionand penal fapte ce contravin unor interese pur private, legiuitorul le-a calificat pe acestea din urma ca avand caracter public, ceea ce a dus la o limitare disproportionata a dreptului la munca si a libertatii economice ale persoanelor care isi desfasoara activitatea in mediul privat. In aceste conditii, protectia penala astfel reglementata, desi adecvata sub aspectul finalitatii, aceea a protejarii unor valori sociale chiar si private, nu este necesara si nu respecta un raport just de proportionalitate intre severitatea masurii ce poate fi luata si interesul individual al persoanelor.
• Curtea constata ca, daca faptele persoanelor din mediul privat sunt cauzatoare de prejudicii, impotriva acestora poate fi angajata raspunderea civila, de dreptul muncii sau alta forma de raspundere, care nu implica forta de constrangere a statului prin mijloace de drept penal. Prin urmare, Curtea retine ca este greu de identificat o valoare sociala ce trebuie protejata in cazul sanctionarii conflictului de interese in mediul privat, dat fiind ca eventualele cazuri concrete de incompatibilitate pot fi eficient solutionate astfel cum s-a aratat cu ajutorul mijloacelor de drept civil, dreptul muncii sau prin alte reguli, care nu implica raspunderea penala.
• Prin urmare, Curtea constata ca incriminarea conflictului de interese in mediul privat reprezinta o incalcare nejustificata a libertatii economice si a dreptului la munca al persoanelor care exercita, permanent ori temporar, cu sau fara o remuneratie, o insarcinare de orice natura in cadrul oricarei persoane juridice, drepturi fundamentale prevazute la art. 41 alin. (1) si art. 45 din Constitutie.
• Pentru aceste motive, Curtea constata ca sintagma „ori in cadrul oricarei persoane juridice” din cuprinsul dispozitiilor art. 308 alin. (1) din Codul penal cu raportare la art. 301 din Codul penal este neconstitutionala.”

Amintim ca, pe 8 martie, parlamentarii au votat o modificare la Legea statutului deputatilor si senatorilor prin care obtin o derogare de la Codul Penal in sensul in care nu mai este conflict de interese angajarea la cabinete a persoanelor cu care acestia au lucrat in ultimii cinci ani.

Si deputatul Ion Stelian-Cristian (USR) a depus amendamente la acest proiect, insa acestea a fost respinse.

Deputatul USR afirma ca schimbarea denumirii infracțiunii din Conflict de interese în Folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane nu se justifică.

El propunea inlocuirea sintagmei „raporturi comerciale” in textul art. 301, vizata de CCR in decizie, sa fie inlocuita cu „raporturi de munca”.

De asemenea, deputatul USR propunea si modificarea alin. 2), astfel: „Dispozițiile alin. (1) nu se aplică în cazurile în care actul sau decizia se referă la emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative”, pentru o „o mai buna corelare cu alin. 1”.

Astfel, daca amendamentul sau trecea, se elimina lit b) si c), ceea ce face de fapt obiectul proiectului de lege si care presupun o dezincriminare a infractiunii de conflict de interese: „Se impune pentru evitarea scoaterii din sfera ilicitului penal a unor fapte grave legate de modalitatea de ocupare a unor funcții, având în vedere totodată și existența cauzei justificative cu aplicabilitate generală prevăzută de art. 21 din Codul penal referitoare la exercitarea unui drept sau îndeplinirea unei obligații.”

***

In expunerea de motive, initiatorii proiectului de lege sustin ca „punerea in aplicare a dispozitiilor art. 301 coroborate cu cele ale art. 308 din Codul penal ar avea implicatii deosebite asupra persoanelor aflate in exercitarea atributiilor de serviciu, producand efecte negative la nivelul tuturor persoanelor juridice prin periclitarea bunei desfasurari a activitatii acestora”.

Ce argumenteaza initiatorii in Expunerea de motive:

„Din analiza acestui text (art. 301 privind Conflictul de interese – n.r.) se observa folosirea expresiei „folos patrimonial” la modul general, fara a distinge intre un folos material necuvenit, dobandit ca urmare a unei decizii nelegale si unul obtinut in conditiile legii. Pe cale de interpretare, rezulta ca orice decizie a functionarului public luata chiar in mod legal, ca urmare a atributiilor ce ii revin potrivit functiei pe care o detine in acel moment, in urma careia se obtine un folos material de catre o persoana cu care s-a aflat in raporturi comerciale ori de munca in ultimii 5 ani poate fi calificata ca infractiune. In acest sens, exemplificam cazul unui functionar public care acorda unele drepturi salariale legale (deci un folos patrimonial) unei persoane aflate in subordinea sa cu care s-a aflat in raporturi de munca in ultimii 5 ani.

Totodata, art. 308 „Infractiuni de coruptie si de serviciu comise de alte persoane” din Codul penal prevede ca dispozitiile art. 301 din aceeasi norma legala, privitoare la functionarii publici, se aplica in mod corespunzator si faptelor savarsite de catre sau in legatura cu persoanele care exercita, permanent ori temporar, cu sau fara o remuneratie, o insarcinare de orice natura in serviciul unei persoane fizice dintre cele prevazute la art. 175 alin. (2) ori in cadrul oricarei persoane juridice, in cazul savarsirii acestor fapte limitele speciale ale pedepsei reducandu-se cu o treime.

Astfel, prin prevederile art. 308, infractiunile au fost extinse si cu privire la indivizii care isi desfasoara activitatea profesionala in cadrul persoanelor juridice de drept privat, ceea ce inseamna ca, de exemplu, in cadrul unor societati comerciale, fapta persoanei care in exercitarea atributiei de serviciu a decis angajarea unui apropiat, respectiv a unei rude, poate fi calificata ca infractiune, aceasta fapta fiind incadrata si sanctionata potrivit legii penale. Or, pentru a fi calificata ca infractiune, decizia trebuie sa fie nelegala si sa prezinte un grad de pericol social. In cazul mentionat se observa ca fapta nu aduce atingere valorilor aparate de legea penala.

In contextul aspectelor anterior mentionate, se constata ca actualul cadrul legal in materie penala poate produce drept consecinte juridice calificarea ca infractiune, dintre care, cu titlu de exemplu enumeram urmatoarele:

– reangajarea de catre Presedintele Romaniei sau de catre deputati si senatori a consilierilor cu care s-au aflat in raporturi de munca intr-un mandat anterior;

– alegerea de catre judecatorii Curtii Constitutionale a presedintelui acesteia;

– numirea de catre Parlament a consilierilor de conturi, a presedintelui si a vicepresedintelui de la Curtea de Conturi;

– alegerea membrilor Birourilor permanente ale celor doua Camere ale Parlamentului;

– alegerea presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii;

– alegerea presedintilor Senatului si Camerei Deputatilor;

– alegerea viceprimarilor si a vicepresedintilor consiliilor judetene;

– orice rotatie a cadrelor;

– orice acordare de prime sau alte drepturi legale;

– orice promovare sau avansare in functia decisa de catre superiorul ierarhic.”

Pe data de 26 mai 2015, Departamentul National Antiocoruptie a reactionat fata de acest proiect de lege: „Adoptarea in varianta propusa si care urmeaza a fi dezbatuta in Parlamentul Romaniei ar duce la dezincriminarea infractiunii de conflict de interese , prevazuta in varianta actuala la art. 301 alin 1) Cod Penal, fapt ce ar putea afecta in mod serios activitatea de combatere a coruptiei la nivel inalt. Astfel, in anumite cazuri, s-ar putea pronunta, pentru acest gen de fapte, achitarea unor inculpati deja trimisi in judecata sau clasarea unor dosare aflate in instrumentare, in care sunt implicate persoane cu functii importante. Spre exemplu, persoane care, la data faptelor, aveau urmatoarele functii: presedintele CJ Constanta, presedintele CJ Braila, presedintele CJ Buzau, primarul mun. Constanta, prefectul judetului Suceava, presedintele CJ Hunedoara, primarul mun. Miercurea Ciuc, etc. Precizam ca infractiunea de conflict de interese face obiectul investigatiilor aflate in competenta DNA, atunci cand este asociata cu o infractiune de coruptie sau asimilata coruptiei. In acest moment sunt in lucru 99 de dosare avand ca obiect aceste fapte.”