DOCUMENT Raportul Comisiei de la Veneția: Autoritățile să reevalueze în întregime amendamentele la CP si CPP /Abuzul în serviciu a fost dezincriminat de facto
Comisia de la Veneția a publicat luni raportul privind modificările aduse Codului penal și Codului de procedură penală, în cadrul căruia se recomandă o reevaluarea a celor două legi în integralitatea lor, cu câteva observații punctuale pe anumite articole.
Citește aici raportul pe cele două coduri (engleză, pdf)
Din raportul Comisiei:
„Raportul subliniază că, deși dezbaterea s-a focusat pe riscul pe care îl presupun modificările pentru lupta împotriva corupției, impactul este mult mai larg. Însă, Comisia ar vrea să atragă atenția de la început că impactul potențial al acestor amendamente este mult mai largă: ar putea impacta sistemul de justiție în sfera penală și eficiența operațiunilor, în special anchetarea unor cauze complexe și grave.
Consecințele amendamentelor trebuie văzute într-un context mai larg, în conexiune și cu amendamentele la legile justiției. Cele două rapoarte trebuie citite împreună.
Din moment ce aceste numeroase amendamente au fost adoptate foarte rapid, există ambiguități sau aspecte interpretabile, ale căror efecte vor fi observate doar când se vor aplica în cazuri individuale.”
Ce critică raportul:
„Transparența insuficientă a comisiei speciale a făcut dificl pentru părțile interesate să urmărească și să contribuie la discuții.
Mai mult, dezbaterea a fost extrem de rapidă în plenul celor două camere.
În final, Comisia nu poate să ignore faptul că Parlamentul a adoptat aceste amendamente controversate având în vedere că ele vor afecta în mod direct procedurile juridice în curs în care sunt implicați anumiți parlamentari.”
Ce amendamente recomandă Comisia să se modifice și criticile aduse:
La Codul de procedură penală:
– să reevalueze modificarea per total a acestei legi, pentru a se asigura că reforma nu va avea un impact negativ;
– să modifice substanțial regulile privind comunicarea legate de anchete în curs (art. 4). Ce spune Comisia: „O parte dintre noile recomndări ar putea fi excesive și să afecteze dreptul publicului de a fi informat și protejat de criminalitate.”
– începerea urmăririi penale (art. 305, modificarea care limitează la un an de zile perioada în care o anchetă in rem să fie transformată într-o anchetă care să vizeze persoane): „O perioadă limită de un an pentru investigarea unor infracțiune, indiferent de natura lor, pare a fi mult prea scurtă, în special în cazul unor cazuri complexe și ample, cu infracțiuni grave. În absența unei opțiuni de rezervă, precum o extindere a acestei perioade limită, o consecință perversă a amendamentului ar putea fi că anchete vizând infracțiuni în forme grave să nu mai aibă efecte.”
– limitarea probelor și imposibilitatea folosirii unor anumite tipuri de probe (articolele 139, 143, 153 și 168):
„În România există acuzații credibile privind folosirea excesivă a interceptărilor, inclusiv prin protocoale între serviciul de informații și instituțiile judiciare, care ar justifica adoptarea unor măsuri mai restrictive pentru folosirea acestora. Regulile prin care să se facă însă trebuie să fie clare și precise, pentru a se evita consecințe negative asupra anchetelor penale. Așa cum este acum, noțiunea de suplimentare a mandatului este neclară. (…) Unii interlocutori ai Comisiei au afirmat că astfel mandatul s-ar putea aplica doar pentru viitor și nu s-ar putea extinde în trecut. Asta ar însemna că, dacă o interceptare a fost autoritzată pentru un alt scop, referirea la o infracțiune gravă precum o crimă nu ar putea fi folosită.”
– dreptul de a fi informat și de a participa la toate acțiunile procurorilor (art. 83 și 92);
– să reconsidere dispozițiile finale și tranzitorii.
La Codul penal:
– Să modifice prevederile privind infracțiunile de corupție, în special mita (art. 290) – opinia subliniază că „amendamentul ar descuraja pe cei care au dat mită să coopereze cu procurorii” prin modificarea care limitează la un an de zile posibilitatea ca cel care denunță o dare de mită să beneficieze de clemență;
– Traficul de influență (art. 291) – Este considerat trafic de influență doar dacă infracțiunea vizează „foloase materiale”, nu „foloase”: „În practică, beneficii nemateriale precum obținerea unui loc elibil pe liste electorale par a fi forme mai frecvente de corupție. Este evident că o abordarea atât de restrictivă nu va răspunde nevoii de a proteja valori sociale importante, care nu sunt de natură materială. Mai mult, această abordare nu răspunde niciunei decizii CCR și este în conflict cu art. 12 din Convenția criminalității în corupție și a art. 18 din UNCAC.”
– Cumpărarea de influență (art. 292), aceleași obs. ca la art. 290;
– Delapidarea (295): „Ar trebui eliminată din text precizarea care exclude posibilitatea unor anchete declanșate din oficiu.” (modificarea adusă articolului prevede că urmărirea penală se va declanșa doar după o plângere prealabilă)
– Abuzul în serviciu (art. 297):„Modificările propuse par a intenționa să creeze premisele unei dezincriminări de facto a multor fapte care ar duce la infracțiunea de abuz în serviciu; asta va face mult mai dificil, practic imposibil să anchetezi și să condamni persoane pentru această infracțiune. Este o contradicție atât cu obligațiile internaționale ale României, cât și cu cerințele unui stat de drept. Amendamentele aduse art. 297 ar trebui reevaluate”
– Să modifice unele prevederi cu un impact mai general, precum prescripția faptelor (art. 154-155) – potrivit opiniei, există riscul ridicat ca unele cauze complexe să fie prescrise înainte ca procesul să se încheie, mărturia mincinoasă (art. 273) și compromiterea intereselor justiției (art. 277);
– Să amendeze propunerile vizând confiscarea extinsă (art. 112^1) și definiția funcționarului public (art. 175), pedepsele accesorii (art 65) pentru a le aduce în linie cu obligațiile internaționale ale țării.
Vezi ce articole din CPP au fost declarate neconstituționale
Citește aici despre cele mai controversate modificări din Codul de procedură penală
Citește aici forma legii de modificare a Codului penal, care așteaptă o decizie a CCR
INTERVIURILE HotNews.ro