DOCUMENT Unul din 3 spitale din România are risc seismic. Lista clădirilor care se pot prăbuși în cazul unui cutremur puternic
Vezi137 de spitale din România, situate în București și în 15 județe, funcționează în clădiri cu risc seismic, potrivit datelor transmise de Inspectoratul pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne ca răspuns la o interpelare pe această temă formulată de deputatul PSD Ioan Dârzu. Potrivit documentului, 37 de spitale din România funcționează în clădiri cu risc seismic ridicat (clasa I și a II-a), ceea ce înseamnă pericol iminent de prăbușire în cazul unui cutremur puternic, similar celui din 1977. În România sunt, în total, 375 de spitale publice, potrivit datelor oficiale de pe site-ul Guvernului, ceea ce înseamnă că aproximativ unul din 3 spitale din țara noastră are risc seismic.
Pe lista spitalelor cu risc seismic figurează inclusiv spitale cunoscute din București, precum Spitalul Colțea, Spitalul de Boli Infecțioase Victor Babeș, Maternitățile Bucur, Giulești și Filantropia și Spitalul Colentina.
O parte dintre spitalele din România (58) se află în subordinea Ministerului Sănătății (lista poate fi consultată aici), iar majoritatea se află în subordinea autorităților locale.
Lista spitalelor încadrate în clasa I de risc seismic:
1. Spitalul Clinic Colțea din București
2. Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale Dr. Victor Babeș, Pavilionul A1 din București
3. Spitalul Clinic de Chirurgie Oro-Maxilo-Facială „Prof. Dr. Dan Theodorescu” din București
4. Spitalul Județean de Urgență Brăila (corp B)
5. Spitalul Județean de Urgență Mavromati Botoșani, Secția Boli Infecțioase și Secția Dermato-Venerologie, Secția Obstetrică-Ginecologie, Secția Pediatrie, Secția Darabani, Secția Săveni
6. Spitalul Municipal Mangalia
7. Spitalul Clinic de Boli Infecțioase „Sf. Parascheva” din Iași – Pavilionul administrativ
8. Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie „Cuza Vodă” din Iași – Pavilioanele 1-6
9. Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iași – Secția Pașcanu
10. Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Nicolae Oblu” din Iași
11. Spitalul de Pneumoftiziologie din Bisericani (judetul Neamț)
12. Spitalul Orășenesc Panciu
Lista spitalelor încadrate în clasa a II-a de risc seismic:
1. Maternitatea Bucur din București, corp A și corp B
2. Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie „Prof. dr. Panait Sârbu” (Maternitatea Giulești) – pavilion A și B și corp laborator
3. Spitalul Clinic „Nicolae Malaxa” din București, corp A,B,C,D și E
4. Spitalul Clinic Colentina din București – Secția Medicală A, Boli profesionale, camera de gardă și ambulatoriu
5. Spitalul Clinic de Ortopedie-Traumatologie și TBC Osteoarticular „Foișor” din București – corp A, B și C
6. Centrul de Boli Reumatismale „Dr. Ion Stoia” din București – corp A, B, C și D
7. Spitalul de Boli Cronice și Geriatrie „Sf. Luca” din București – clădire garaj și atelier tâmplărie
8. Spitalul Județean de Urgență Buzău
9. Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei” din Constanța
10. Spitalul Clinic Județean din Craiova
11. Spitalul Județean de Urgență din Pitești – corpurile A, C, D și E
12. Spitalul Județean Giurgiu
13. Spitalul de Pneumoftiziologie Călărași
14. Spitalul Penitenciar Poarta Albă – laborator (Județul Constanța)
15. Spitalul Clinic de Boli Infecțioase „Sf. Parascheva) din Iași – pavilioanele 3 și 4
16. Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie din Iași – Secția Clunet
17. Spitalul Județean de Urgență Drobeta Turnu Severin – Pavilion TBC și Pavilion „Grecescu”
18. Spitalul General Căi Ferate Drobeta Turnu Severin
19. Spitalul Județean de Urgență din Piatra Neamț (Pavilion Interne, Pavilion Oncologie și Pavilion Dermato-Venerice)
20. Spitalul Județean de Urgență „Sfântul Pantelimon” din Focșani
21. Spitalul Județean de Urgență Vaslui – Pavilion TBC
22. Spitalul Municipal din Vaslui
23. Spitalul Municipal de Urgență „Elena Beldiman” din Bărlad – corp principal și sanatoriu TBC
24. Spitalul de Psihiatrie Cronici Dumbrăveni
25. Spitalul N.N. Săveanu Vidra
Lista spitalelor încadrate în clasa a III-a de risc seismic:
1. Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie Filantropia din București – corp A, B, C și ambulatoriu
2. Spitalul de Psihiatrie Titan „Dr. Constantin Gorgos”
3. Spitalul Județean de Urgență din Pitești – corpurile B,F,G,H și I
4. Spitalul de Pediatrie din Pitești
5. Spitalul Municipal din Câmpulung
6. Spitalul Municipal din Curtea de Argeș
7. Spitalul Județean de Urgență din Brăila – corp A
8. Spitalul de Recuperare Brădet
9. Spitalul de Pneumoftiziologie din Brăila – pavilionul A,B și C
10. Spitalul Județean de Urgență Mavromati Botoșani, Secția Obstetrică-Ginecologie
11. Spitalul de Boli Cronice Smeeni (județul Buzău)
12. Spitalul Ecomed Vintilă Vodă (județul Buzău)
13. Spitalul Militar de Urgență „Dr. Alexandru Gafencu” din Constanța
14. Sanatoriul Balnear și de Recuperare Techirghiol
15. Spitalul Orășenesc din Cernavodă
16. Spitalul Penitenciar Poarta Albă – secțiile 2 și 3
17. Spitalul Județean Craiova – clădire policlinică
18. Spitalul din Amărăștii de Jos (județul Dolj)
19. Spitalul din Dăbuleni
20. Spitalul Leamna – pavilion C1 și C2 (județul Dolj)
21. Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Victor Babeș” din Craiova, secția TBC
22. Spitalul de Neuropsihiatrie din Craiova
23. Spitalul Clinic de Boli Infecțioase „Sfânta Parascheva” din Iași – pavilion 2 și 7
24. Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie din Iași – pavilion 1
25. Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Sf. Maria” – corp A
26. Spitalul Municipal din Orșova
27. Spitalul de Psihiatrie „Sf. Nicolae” din Roman
28. Spitalul Municipal Caracal – Secția de Psihiatrie
29. Spitalul Municipal de Urgență „Elena Beldiman din Bârlad – corp principal
Lista spitalelor încadrate în clasa a IV-a de risc seismic poate fi consultată în documentul atașat. (Click aici)
Pe listă figurează și numeroase spitale neexpertizate tehnic, despre care nu se știe dacă au risc seismic și, în cazul în care ar avea, în ce clasă de risc seismic s-ar încadra:
1. Spitalul Municipal din Dorohoi
2. Spitalul Municipal Râmnicu Sărat
3. Spitalul de Recuperare „Sfântul Gheorghe” din Botoșani
4. Spitalul de Pneumoftiziologie din Botoșani
5. Spitalul de Psihiatrie și pentru măsuri de siguranță Sapoca
6. Spitalul Municipal Oltenița
7. Spitalul Orășenesc Lehliu-Gară
8. Spitalul de Psihiatrie Săpunari
9. Secția Clinică de Psihiatrie și Secția de Dermato-Venerologie a Spitalului din Constanța
10. Spitalul de Ftiziologie, Secția Pneumologie TBC și Secția TBC osteoarticular din Agigea
11. Spitalul Clinic de Boli Infecțioase din Constanța
12. Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie din Constanța
13. Spitalul Clinic Căi Ferate Port din Constanța
14. Spitalul Municipal din Medgidia
15. Spitalul Clinic de Recuperare, Medicină Fizică și și Balneologie Eforie Nord
16. Centrul Multifuncțional Băneasa (Camera de gardă)
17. Spitalul Județean de Urgență Alexandria – secția Oncologie, recuperare și dermato-venerice, boli infecțioase
18. Spitalul de Psihiatrie Poroschia (Județul Teleorman)
19. Spitalul de Psihiatrie Cronici Balaci (Teleorman)
20. Spitalul Municipal Turnu Măgurele
21. Spitalul Caritas Roșiorii de Vede
22. Spitalul Orășenesc Zimnicea
23. Spitalul Orășenesc Videle
24. Spitalul de Pneumoftiziologie Roșiorii de Vede
România alocă cei mai puțini bani pentru sănătate dintre țările Uniunii Europene
România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește cheltuielile alocate sănătății, raportat la Produsul Intern Brut, dar și la cheltuielile cu sănătatea pe cap de locuitor, arată raportul „Health at a Glance: Europe 2018” publicat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD). România alocă sănătății 5,1% din PIB, cel mai mic procent din UE și mai puțin decât țări europene din afara Uniunii, precum Albania (6,8%), Macedonia (6,1%) sau Muntenegru (5,9%).
(Citește pe larg aici: Raport OECD: România alocă cei mai puțini bani pentru sănătate dintre țările Uniunii Europene).
De asemenea, potrivit raportului „Starea de sănătate în UE. Profilul sănătății în 2017”, publicat de Comisia Europeană, România ocupă ultimul loc în UE la cheltuielile pentru sănătate pe cap de locuitor, iar sistemul sanitar din România este caracterizat prin finanțare scăzută și utilizarea ineficientă a resurselor publice.
(Citește pe larg aici: Raport al Comisiei Europene: România, pe ultimul loc în UE la cheltuielile pentru sănătate pe cap de locuitor. Practica plăților neoficiale, în special în spitale, este larg răspândită)
Citește și:
INTERVIURILE HotNews.ro