Nici când a anulat alegerile din 2024, statul român nu a vorbit despre „modus operandi” și „destabilizarea instituțiilor”, cum a reacționat la documentarul Recorder „Poliție aservită”

Când Administrația Prezidențială a declasificat documentele CSAT despre alegerile din 2024, probabil raportul care a inclus cele mai multe fapte concrete a fost cel al serviciului secret al Ministerului de Interne. 

Până acum a fost mai puțin cunoscut publicului, dar divizia de cybersecurity a MAI a fost antrenată intens în ultimii ani. Ofițerii români au fost în permanentă legătură cu omologii lor din UE. Tiparele campaniilor de dezinformare practicate în Europa au ajuns la noi  și au fost urmărite. Nu întotdeauna dezamorsate.  

Ce a spus serviciul secret al poliției în raportul către CSAT

Așa se explică de ce, de pildă, raportul MAI către CSAT e cel care a detaliat campania pe Tik Tok realizată cu influenceri în favoarea lui Călin Georgescu, dar plătită cu banii PNL. Serviciul secret al poliției a trecut în notă până și numele firmei care a făcut-o, Kensington de PR, firma care lucra cu PNL. Și care lucrează și astăzi. 

Tot poliția a fost aceea care a filat un om de afaceri. Acesta s-a întâlnit cu cineva legat de Federația Rusă. „Episodul este anonimizat în raport, dar rezultă din context că e foarte probabil să fi existat o înregistrare ambientală a discuției. Serviciul secret susține că ei au discutat inițierea de „acțiuni de natură să afecteze suveranitatea statului român” . 

Nota MAI către CSAT nu spune dacă s-a afectat suveranitatea. Raportul se mărginește să spună că „au existat tipare similiare” atunci când Rusia atacat Ucraina, în 2022. Nu serviciile secrete trag concluziile, ci decidenții. Raportul MAI poate fi citit aici.

Reacție imediată la „Poliție aservită”

În schimb, recent, după apariția unui documentar Recorder realizat de jurnalistul Alex Nedea, MAI a tras concluzii. Repede. 

Purtătorul de cuvânt al poliției, Georgian Drăgan a lansat un lung „act de acuzare”, într-o conferință de presă. Nici dacă era angajat de Recorder nu făcea ofițerul MAI un serviciu mai mare documentarului „Poliție aservită”.

Ieșită ca să dea replica, „vocea MAI” a reușit să confirme ceea ce Recorder nu susținuse atât de extrem: că șefii MAI acționează ca o castă, gata de orice dacă le este amenințată poziția. 

Recorder a susținut, pe baza datelor oficiale primite de la inspectoratele de poliție, că aproximativ 600 de posturi importante din sistem sunt ocupate prin „împuternicire”. 

„Împuternicirea” înseamnă un grad crescut de dependență, față de numirile normale, prin concurs. Care a fost reacția MAI?

„Destabilizare a instituțiilor statului român”

Constatările și criticile la adresa organizării MAI au fost interpretate drept „destabilizare a instituțiilor statului român”. Purtătorul de cuvânt a spus că această destabilizare a statului a fost chiar scopul documentarului jurnalistic. Nici măcar în raportul către CSAT, unde se presupune că au lucrat luni de zile, MAI nu a putut atribui o intenție de destabilizare, urmată de acțiuni de îndeplinire a acesteia, așa cum fac reprezentanții statului român acum.   

„În materialul publicat astăzi au fost preluate doar informații parțiale care să ajute scopului urmărit prin publicarea acestui material, respectiv destabilizarea instituțiilor statului român”, a spus Georgian Drăgan. 

Termenii folosiți și concluziile sunt apocaliptice. „Informațiile cu privire la Poliția Română sunt prezentate trunchiat, inexact și alterate, special pentru a lăsa falsa impresie a unor nereguli majore în Sistemul de Ordine Publică și Securitate Națională. Acest modus operandi depășește cadrul legal din punctul nostru de vedere, privind libera informare a cetățenilor. Este de natură să afecteze activitatea instituțiilor din România și implicit asigurarea securității cetățenilor este afectată”, a adăugat oficialul MAI. 

MAI a precizat că suntem în fața unei operațiuni în serie. La fel cum era atacată justiția în „Justiție capturată” la fel e acum atacată poliția. Conferința de presă a ofițerului MAI poate fi urmărită aici.  

Bode și insolvența PNL

La fel a reacționat Lucian Bode, fostul ministru de interne. El a început prin a spune că n-a avut replică în aceeași zi pentru că „ieri a fost o zi specială cu triplă semnificație pentru mine și pentru foarte mulți români, Ziua Eroilor, Sfinții Împărați Constantin și Elena și Înălțarea Domnului”. Apoi a spus că e indignat că  „Am avut o convorbire de 16 minute și 47 de secunde, iar opinia mea a fost prezentată în materialul video timp de aproximativ 2 minute, decupată, strict pentru a folosi scopului acestui material jurnalistic”. 

Presa nu se ocupă cu transcrierea discursurilor politicienilor. Transcrierea integrală cu care e obișnuit Bode, o fac televiziunile de partid și de stat. 

Acele televiziuni cărora pe vremea când era secretar-general al PNL le-a dat atâția bani că astăzi partidul liberal e singurul care are o rată de îndatorare mai mare decât România.