DOCUMENTE. SRI declasifică dosarul intern al Revoluţiei din 1989, după 33 de ani

La 33 de ani de la Revoluție, în care justiția nu a reușit să găsească vreun vinovat pentru crimele comise atunci, Serviciul Român de Informații (SRI) anunță că a fost declasificat dosarul privind implicarea cadrelor Departamentului Securității Statului (DSS) în evenimentele din 1989.

Dosarul declasificat a făcut parte din investigațiile Comisiei “Decembrie 1989”, instituită în anul 1991 în Senat cu scopul de a cerceta evenimentele din Bucureşti şi din ţară din perioada 1- 31 decembrie 1989.

Dosarul conţine treisprezece volume și a fost creat în urma corespondenței cu Comisia “Decembrie 1989” a Senatului României în 1991 și 1992. Documentele sunt distribuite în cadrul dosarului astfel:

• volumul 1 – corespondență cu Comisia şi copii după documente elaborate de unitățile centrale din decembrie 1989;
• volumul 2 – copii după documente elaborate de unități județene din decembrie 1989;
• volumul 3 – copii după documente elaborate de unitățile județene din decembrie 1989;
• volumul 4 – corespondență cu Procuratura României şi Comisia “Decembrie 1989”;
• volumul 5 – corespondență cu Comisia „Decembrie 1989” privind comunicările către Televiziunea Română în ziua de 22 decembrie 1989 şi în zilele următoare transmise de unitățile fostului DSS;
• volumul 6 – documente referitoare la casete video, audio şi material fotografic realizate de fostele unități DSS;
• volumul 7 – documente referitoare la datele pe care le deținea fosta unitate speciala „R” (comunicații şi interceptări radio);
• volumul 8 – documente întocmite de SRI referitoare la activitatea cadrelor fostului DSS, care în perioada 15-22 decembrie 1989 au efectuat misiuni;
• volumul 9 – situații numerice ale cadrelor din unitățile centrale şi teritoriale ale fostului DSS, situație privind cadrele militare din fostul DSS decedate sau rănite în timpul Revoluției, precum şi copii după documente întocmite în decembrie 1989;
• volumul 10 – copii după documente întocmite de unitățile fostului DSS;
• volumul 11 – copii după documente întocmite de unitățile fostului DSS;
• volumul 12 – copii după documente întocmite de unitățile fostului DSS;
• volumul 13 – copii după documente întocmite de unitățile fostului DSS.
• „Am desecretizat și publicat pe site-ul SRI toate documentele pe care instituția noastră le mai avea în păstrare cu privire la Revoluția din 1989.
• Sper că prin acest demers orice frântură suplimentară de informație adusă la lumină va putea contribui la scrierea istoriei. Un semn că statul român trebuie să se scuture și să condamne cu adevărat, în sens juridic deplin, comunismul. Și nu doar comunismul, pentru că și fosta Securitate a avut o contribuție importantă la reprimarea sângeroasă a manifestanților anticomuniști din decembrie 1989. Acel aparat represiv al statului român de atunci este condamnabil pentru că avea ca prioritate apărarea Partidului Comunist și a conducătorilor săi, nu era un serviciu de informații dedicat apărării cetățenilor.
• Eroii pe care îi comemorăm astăzi, 22 decembrie, merită adevărul. Pentru că ei nu au luptat pentru idei abstracte sau pentru diferitele linii politice”, a transmis directorul SRI, Eduard Hellvig.

Dosarul Revoluției, eșec major al justiției din România

Parchetul General a anunțat pe 3 august că a retrimis instanței dosarul Revoluției, în care sunt urmăriți penal pentru infracțiuni contra umanității fostul președinte Ion Iliescu, fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu și generalul Iosif Rus, fost șef al Aviației Militare. Dosarul Revoluției: Inculpații au făcut parte din conducerea vechiului regim comunist / Constituirea grupului „Iliescu” și instaurarea psihozei securist-teroriste – rechizitoriu

• Dosarul Revoluției: Militarii români s-au luptat între ei cu un dușman inventat, „teroriștii”. Într-o singură noapte, un singur regiment a executat aproape o jumătate de milion de trageri- rechizitoriu

În 21 mai 2021, dosarul Revoluției fusese întors la Parchetul Militar de către instanța supremă, pentru mai multe probleme din rechizitoriu.

Prin rechizitoriul Secției Parchetelor militare din 29 iulie 2022, în dosarul penal intitulat generic „Revoluția română din decembrie 1989” s-a dispus trimiterea în judecată pentru infracțiuni contra umanității a următorilor:

• Ion Iliescu – fost președinte al României
• Gelu Voican Voiculescu – fost viceprim-ministru al Guvernului României și
• Iosif Rus – general (rtr.) – fost șef al Aviației Militare

Soluțiile de clasare din dosarul Revoluției

Dosarul Revoluţiei a fost trimis în instanţă de procurorii militari în luna aprilie 2019, în proces fiind citate peste 5.000 de părţi civile. Procesul a fost blocat mai mult de un an, pentru discutarea unor cereri şi excepţii ridicate de părţile din dosar.

În luna mai a anului trecut, însă, dosarul Revoluției a fost retrimis Parchetului de către instanța supremă, pentru mai multe probleme din rechizitoriu, iar Parchetul General spune acum că au fost „înlăturate neregularitățile” constatate de Înalta Curte de Casație și Justiție și s-a dispus trimiterea în judecată.

Soluțiile de clasare dispuse prin rechizitoriul din 05.04.2019 față de Ceaușescu Nicolae (autoritate de lucru judecat), Vlad Iulian (autoritate de lucru judecat), Postelnicu Tudor (autoritate de lucru judecat), Dumitrescu Emil (a survenit decesul), Stănculescu Atanasie Victor (a survenit decesul), Milea Vasile (a survenit decesul), Militaru Nicolae (a survenit decesul), Hortopan Ion (a survenit decesul), Eftimescu Nicolae (a survenit decesul), Brucan Silviu (a survenit decesul), Mocanu Mircea (nu există probe concludente cu privire la existența faptei), Dinu Ștefan (nu există probe concludente cu privire la existența faptei), Toma Ion (nu există probe concludente cu privire la existența faptei), Igreț Viorel (nu există probe concludente cu privire la existența faptei), Roman Petre (nu există probe concludente cu privire la existența faptei), Brateș Teodor (nu există probe concludente cu privire la existența faptei) și față de infracțiunile de drept comun săvârșite la Revoluție au rămas definitive, prin respingerea plângerilor de către ICCJ, respectiv prin neconfirmarea de către ICCJ a redeschiderii urmăririi penale dispusă de către prim-adjunctul procurorului general.

ICCJ a confirmat însă redeschiderea urmării penale în privința a 627 de persoane vătămate, cercetările fiind continuate de către Secția parchetelor militare în dosarul penal nr. 1/P/2020. În cursul urmăririi penale efectuată în acest dosar, a fost dispusă disjungerea cauzei și reunirea cu dosarul penal nr. 11/P/2014, privind plângerile formulate de 409 persoane vătămate, acestea fiind incluse între persoanele vătămate pentru care este sesizată instanța. Pentru restul de 218 persoane vătămate, cercetările continuă în dosarul penal SPM nr. 1/P/2020.

4.544 de dosare penale deschise pentru fapte de la Revoluție. Ce s-a întâmplat cu ele

Parchetul General mai spune că începând cu după-amiaza zilei de 22 decembrie 1989 pe întreg teritoriul României a fost declanşată, cu intenție, o amplă, sistematică şi deosebit de complexă acţiune militară de inducere în eroare, unică în istoria naţională, care a dus la un număr foarte mare de decese, dar și la rănirea unor persoane, la suferinţe psihice și lipsiri grave de libertate:

• „Revoluţia Română din decembrie 1989 s-a caracterizat printr-o succesiune de justificate proteste populare, revendicări de natură socială şi politică, lupte de stradă, demonstraţii cu caracter de masă, represiuni armate violente, care au debutat la Timişoara în ziua de 16 decembrie 1989, apoi au continuat în Bucureşti şi alte oraşe ale României începând cu după-amiaza zilei de 21 decembrie 1989, culminând cu părăsirea sediului Comitetului Central al Partidului Comunist Român (CC al PCR) de către cuplul prezidenţial Ceauşescu Nicolae şi Elena, la data de 22 decembrie 1989 (orele 12.06), moment ce a însemnat pierderea prerogativelor puterii de stat de către aceştia şi sfârşitul dictaturii comuniste în ţara noastră.
• Ulterior, începând cu după-amiaza zilei de 22 decembrie 1989, pe întregul teritoriu al României, a fost declanşată, cu intenție, o amplă, sistematică şi deosebit de complexă acţiune militară de inducere în eroare, unică în istoria naţională, cauză de survenire a unui număr foarte mare de decese, răniri de persoane, suferinţe psihice, lipsiri grave de libertate.
• Foarte important de subliniat că împrejurările care au dus la survenirea, în decembrie 1989, a numeroaselor decese și răniri de persoane au constituit, în timp, obiectul cercetării în numeroase dosare penale instrumentate de parchetele militare.
• Activitatea de cercetare s-a declanşat chiar în ziua de 22.12.1989, când au fost efectuate primele cercetări în legătură cu decesul ministrului apărării, generalul Vasile Milea.
• Ulterior, urmare situaţiilor complexe generate de evenimentele care s-au succedat în întreaga ţară cu un dinamism fără precedent, activitatea de cercetare a fost extinsă în toate zonele şi localităţile României în care s-a înregistrat uciderea sau rănirea prin împuşcare a unor persoane, respectiv reţinerea unor participanţi la demonstraţiile anticomuniste sau distrugerea în parte sau în totalitate a unor imobile.
• În timp, evenimentele din decembrie 1989 au făcut obiectul cercetarii în 4.544 de dosare penale. În 112 dosare, Secţia Parchetelor Militare şi celelalte parchete militare au dispus trimiterea în judecată a 275 de persoane, din care 25 de generali (10 din cadrul MApN şi 15 din cadrul MI), 114 ofiţeri (32 din cadrul MApN şi 82 din cadrul MI), 13 subofiţeri (8 din cadrul MApN şi 5 din cadrul MI), 36 militari în termen şi 87 civili, în sarcina cărora s-a reţinut că, prin măsurile dispuse sau acţiunile întreprinse, au contribuit la producerea victimelor înregistrate în timpul evenimentelor din Decembrie 1989. Între civilii trimiși în judecată și condamnați sunt foștii membri ai Comitetului Politic Executiv al CC al PCR și foști miniștri.
• Majoritatea persoanelor trimise în judecată au făcut parte din structurile de conducere politice şi militare ale fostului regim, cu privire la care s-a stabilit că au adoptat măsuri sau au acţionat în vederea reprimării demonstraţiilor împotriva regimului comunist şi a dictaturii lui Nicolae Ceauşescu.
• Cele mai sus prezentate reprezintă evidența cu privire la preocuparea Ministerului Public pentru tragerea la răspundere penală a persoanelor (militari și civili) responsabile de survenirea numeroaselor decese și răniri de persoane în intervalul revoluționar”.