Domnul Ponta pariaza pe mizerie, frica si ticalosie

De când se votează – să zicem liber – nu știu să se fi atins un nivel de abjecție comparabil cu cel de-acum. Sigur, a trebuit să-mi amintesc că, în Tratatul de la Varșovia, România era specialistă în dezinformare atunci când contracandidații domnului Iliescu erau bălăcăriți pentru că nu mâncaseră salam cu soia și li se puneau în cârcă planuri diabolice, când ni se arătau la televizor dolari și blugi împărțiți manifestanților din Piața Universității sau când se trâmbița că domnul Iliescu a dat pământ țăranilor, iar adversarii săi politici nu urmăreau decât să li-l ia. Și totuși, parcă niciodată nu s-a ajuns unde suntem azi: montarea cu cele mai oribile mijloace a întregii Românii împotriva contracandidatului principal al domnului Ponta. Se lucrează, ca de fiecare dată, abil și sistematic (deh, specializarea!): la orice acuzație precisă și lesne verificabilă, formulată sau chiar neformulată explicit, se răspunde cu o contraacuzație halucinantă, repetată hipnotic de telecoprofagii propagandei. A plagiat domnul Ponta în stil grosolan? Ce contează! Aflați că domnul Iohannis n-are copii, n-a auzit gânguritul țâncilor – și asta îl scoate din joc. Își cumpără domnul Ponta voturile cu pomeni iresponsabile, pentru care nu se știe cum și când vom plăti cu toții? Nu-i nimic, domnul Iohannis are ceva apartamente în plus (spre deosebire, pesemne, de preacuratul Ponta, care stă cu toată familia, plus bona filipineză, într-un beci neîncălzit și igrasios). Are cumva o problemă tatăl socru cu restituirile de terenuri? Cum adică? Îndrăzniți să vă luați de familie? Atunci aflați că părinții lui Iohannis, stabiliți în Germania, primesc pensia în euro – în loc s-o primească în dinari, yuani sau vreo monedă africană – și locuiesc într-o casă exagerat de mare. Încearcă oare mașinăria de partid care l-a propulsat pe Ponta să pună căpăstru justiției prin propuneri legislative și tot soiul de manevre? Fleacuri! Klaus Iohannis e neamț! Este prim-ministrul Ponta incompetent? N-are a face, câtă vreme Iohannis e luteran! Mai rău, spre deosebire de domnul Ponta, e ardelean – și ar putea fi acuzat că urmărește dezmembrarea României, patria pe care prim-ministrul o slujește cu devotament și de care e atât de mândru.

Și altele, și altele. Spre deosebire de cei care preferă guralivii, am admirat laconismul și politețea lui Iohannis. Dialogul indirect dintre el și flașnetele lui Ponta seamănă cu o scenă în care unul te înjură birjărește, iar tu îi răspunzi pe un ton moderat: „Sunteți nepoliticos!” Dar nu despre Klaus Iohannis e vorba aici – fiecare va judeca meritele și nemeritele lui –, ci despre procedeul folosit de echipa de campanie a domnului Ponta. Există trei Românii: una informată, una dezinformată și una neinformată. În bună tradiție pesedistă, Victor Ponta nu se adresează României informate, așa cum n-au făcut-o nici Ion Iliescu, Adrian Năstase sau Mircea Geoană. Cu toții au pariat pe insignifianța României informate, iar toate datele statistice arată că electoratul lor a fost și este acela cu nivelul cel mai scăzut de educație. Cât privește România dezinformată prin canalele de televiziune ale propagandei de partid și de afaceri, deși pesemne mai numeroasă decât cea informată, ea nu mai reprezintă o țintă – acolo se află electoratul programat să creadă orbește tot ce i se spune și să acționeze automat. Adevărata țintă e România neiformată, clar majoritară, formată din cei care nu-și bat capul să citească articole sau să cântărească argumente, din cei prinși în monotonia unei vieți mizerabile, fără orizont, înspăimântați de ce le poate aduce ziua de mâine, în general credincioși din disperare, ușor de sedus cu fantasme patriotarde, pentru că mândria de a fi român poate compensa ceva din umilințele la care sunt condamnați. Lor le vorbește domnul Ponta tot mai tare, cu vocea stridentă a unor afișe tot mai agresive, speculând abject sărăcia în care trăiesc și teama de un viitor încă mai rău. Mizeria și frica sunt principalul capital politic al domnului Ponta, pe ele pariază exasperant echipa sa de campanie. De asta se distribuie icoane Ponta-Arsenie Boca, de asta le aduce poștașul pensionarilor mesaje disperate despre intențiile criminale ale lui Iohannis. Pe fondul aproape totalei lor ignoranțe, ei trebuie încolonați pentru a merge la urne și a pune ștampila pe salvatorul pensiilor, pe țanțoșul român dreptcredincios.

Dar nu în asta stă originalitatea domnului Ponta, Ion Iliescu a jucat pe aceeași carte – și a cam câștigat. Ceea ce mi se pare remarcabil acum e un accent neobișnuit pus pe presupusa ticăloșie a oamenilor: acuzațiile enorme aduse lui Klaus Iohannis sau Monicăi Macovei nu sunt numai mincinoase, ele vor să atingă acea coardă a tot ce e mai tenebros în om, vor să-l coboare în abisurile porcăriei morale și ale resentimentului. Votantul lui Ponta trebuie urâțit sufletește, trebuie înrăit. Cum altfel să ajungi să detești un om pentru că nu are copii, pentru că e de altă credință decât tine, pentru că părinții lui trăiesc în Germania și primesc pensia în euro? Să ne înțelegem, nu de Iohannis sau Macovei e vorba aici, ci de acea populație pe care domnul Ponta vrea s-o ticăloșească pentru a-și atinge scopurile, fără să-i pese că, în acest caz, ar deveni președinte peste o masă infectată de mârșăvie, ba chiar bucurându-se că ea ar rămâne insensibilă la matrapazlâcurile camarazilor săi.

Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro