Dosarul 10 august: Avocata care a reprezentat-o pe Kovesi la CEDO: Orice persoană care a depus plângere penală poate merge la Curtea Europeană

Orice persoană care a depus plângere penală în urma violențelor de la mitingul din 10 august 2018 din Piața Victoriei se poate adresa Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), în urma deciziei definitive a Tribunalului București, de clasare definitivă a dosarului, a explicat la RFI avocata Nicoleta Popescu, cea care a reprezentat-o cu succes la CEDO pe fosta șefă a DNA Laura Codruța Kovesi.

Șapte organizații civice au anunțat că fac demersuri pentru deschiderea unui proces la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), după ce Tribunalul București a decis definitiv că foștii șefi ai Jandarmeriei scapă de orice răspundere penală privind intervenția în forță a jandarmilor la mitingul din 10 august.

„Dosarul violențelor din 10 august 2018, clasat definitiv, poate fi atacat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului dacă procedurile judiciare nu au fost respectate sau dacă nu a existat o anchetă efectivă în acest dosar”, a explicat avocata Nicoleta Popescu.

Ea spune că, după ce va fi redactată si motivată această soluție, părțile au posibilitatea de a se adresa CEDO, în termen de 6 luni de la comunicarea soluției motivate a Tribunalului București.

Procedural, în fața CEDO părțile se pot plânge dacă consideră că nu a existat o anchetă efectivă în acest dosar. Se va analiza în ce măsură probatoriul administrat are elemente care să concluzioneze dacă a fost sau nu o anchetă efectivă.

Procedural, dacă părțile sau persoanele vătămate nu au fost audiate sau nu s-au administrat probe solicitate de ambele părti, sunt indicii de încălcare a articolului 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului – lipsa unui proces echitabil, în sensul de a se vedea sau nu dacă a fost o anchetă efectivă.

Ce ar putea decide CEDO?

Curtea ar putea constata că nu a fost o anchetă efectivă și atunci, în urma unei decizii a CEDO, să se revină în fața instanței naționale si să redeschidă dosarul, a explicat Nicoleta Popescu. Ea este cea care a reprezentat-o la CEDO pe Laura Codruța Kovesi, în procesul intentat de aceasta după ce a fost revocată din funcție, în iulie 2018. În mai 2020, CEDO i-a dat câștig de cauză fostei șefe a DNA.

Unul dintre cei care au invocat posibilitatea unui proces la CEDO după decizia Tribunalului București este europarlamentarul Vlad Gheorghe (USR), care a fost bătut pe 10 august 2018 de către jandarmi la protestul din Piața Victoriei. El a făcut un apel către toți cei care sunt parte în dosar să se unească pentru o acțiune comună la Curtea Europeană A Drepturilor Omului. ”Aștept mesajele voastre la adresa vlad@vladgheorghe.ro – cu cât suntem mai mulți, cu atât acțiunea noastră este mai puternică”, a transmis acesta pe Facebook.

Peste 700 de oameni au depus plângeri penale după ce au fost agresați sau au inhalat gaze lacrimogene în urma intervenției jandarmilor.

Dosarul privind intervenția în forță a Jandarmeriei la mitingul din 10 august 2018 rămâne clasat, a decis marți Tribunalul București, care a respins cererea DIICOT de redeschidere a anchetei. Prin această decizie, foştii şefi ai Jandarmeriei nu vor fi urmăriţi penal pentru intervenţia împotriva manifestanţilor.

Decizia Tribunalului București este definitivă.

În 15 iulie 2020, la aproape 2 ani de la reprimarea violentă a mitingului diasporei din Piața Victoriei, procurorii DIICOT au clasat parțial dosarul 10 august. Astfel, au scăpat de urmărirea penală colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, fost prim adjunct al Jandarmeriei Române, maiorul Laurenţiu Cazan, fost director general al Direcţiei Generale de Jandarmi Bucureşti, colonelul Cătălin Sindile, fost şef al Jandarmeriei Române și comisarul şef de poliţie Mihai Dan Chirică, fost secretar de stat în MAI pentru relaţia cu prefecţii.

DIICOT a susținut că nu ar fi fost pregătită din timp reprimarea protestului, așa cum au afirmat o parte dintre manifestanții care au făcut plângeri penale împotriva jandarmilor. Prin urmare, conducerea Jandarmeriei de la acea vreme a fost scoasă de sub urmărire penală.

Procurorul Doru Stoica a invocat în ordonanţa de clasare „credinţa sinceră” a autorităţilor în aplicarea legii şi o complicitate morală a protestatarilor paşnici din Piaţa Victoriei, care nu s-au delimitat de cei care au exercitat violenţe asupra forţelor de ordine, ci chiar s-au amuzat. Procurorul Doru Stoica a mai susținut în ordonanța de clasare că nu toate „victimele colaterale” ale violenţelor din Piaţa Victoriei au fost şi „victime inocente”.

„Încercarea jandarmilor de a-i extrage din mulţime pe cei violenţi a eșuat mai ales din cauza atitudinii protestatarilor asumaţi ca fiind paşnici”, a mai arătat procurorul care a clasat dosarul.

În 4 august 2020, fostul procuror-şef al DIICOT Giorgiana Hosu a infirmat parţial soluţia de clasare a dosarului 10 august şi a dispus redeschiderea urmăririi penale în cazul foştilor şefi ai Jandarmeriei: colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, maiorul Laurenţiu Cazan, colonelul Cătălin Sindile şi comisarul-şef de poliţie Mihai Dan Chirică.

Giorgiana Hosu argumenta că procurorul care a clasat acuzaţiile la adresa şefilor Jandarmeriei nu a readministrat probele strânse de Parchetul Militar şi nu a reaudiat suspecţii, victimele şi martorii. Ea mai spunea că şefii Jandarmeriei nu au vrut să dea declaraţii atunci când au fost chemaţi la Parchetul Militar și că ar fi trebuit citaţi și audiați la DIICOT, după preluarea dosarului de către această structură.

Cererea DIICOT a fost trimisă la Curtea de Apel Bucureşti, iar de acolo a ajuns la Tribunalul București, care a amânat de mai multe ori pronunțarea unei decizii.