Dupa 29 de ani de cautari – o reforma a Romaniei digitale. Scrisoare intredeschisa
Prolog cu gânduri
Vă amintiți anii `90 în care apăreau la televiziunea publică unică şi indivizibilă oameni care voiau să tragă un „semnal de alarma”. Democrația a adus in piața publică mai târziu “ scrisoarea deschisă „ prin care unii oamenii de bine trăgeau același semnal de alarma.
Promit că este ultimul semnal de alarmă.
În concluzie:
Domnule Președinte, Domnule Președinte al Camerei Deputaților
Domnule Președinte al Senatului,
Doamna Prim Ministru,
Domnilor Președinți ai principalelor forțe politice,
Cu respect va rog să vă îndemnați consilierii să ia în calcul în regim de urgență ceea ce se întâmpla în digitalizare.
Națiunea trebuie să facă mai multe pentru o activitate care a ajuns în plan privat să aducă 6 % din PIB iar în plan public să consume resurse importante în bani , timpul cetățenilor și să nu producă nimic, ba mai mult să accentueze decalajele față de lumea civilizată .
Cu mulțumiri,
Și da și eu sunt din Teleorman.
Spre surprinderea mea lucrurile merg în privința digitalizării într-o inerție greu de înțeles spre aceeași direcție… necunoscută . Cineva trebuie să înțeleagă că nu putem să continuăm în lipsa de digitalizare actuală și nu putem să mai cheltuim alte miliarde de euro în actuala filozofie cu rezultate egale cu zero. Salut discutarea memorandumului cu privire la Cloud-ul Guvernamental in ședința de guvern din 29 August 2018 însă este momentul să abordăm realitatea.
Ca să vă faceți o idee unde suntem am să reproduc cu permisiunea autorului un status de Facebook, status care m-a conectat la o altă realitate.
***
Autorul îmi este amic și deși am numele său nu îl voi folosi decât dacă îmi va fi cerut…
„Azi mi-am vândut mașina. Dar nu asta e important, ci experiența în sine, ca să înțelegeți despre ce vorbim. E a șasea mașină pe care o vând, prima însă în UK. Cumpărătorul a avut un iPAD, eu am folosit un iPhone. Am introdus datele contului unde urmă să-mi trimită banii, a făcut plata de pe iPAD, am așteptat 15 minute și am avut confirmarea ei pe telefon. I-am dat actele mașinii, cartea service, cheile etc.
În același timp, pe mail am primit înregistrarea tranzacției la DVLA, acronimul pentru “Driver and Vehicle Licensing Agency”, adică instituția care în UK se ocupă de tot ce înseamnă autovehicule: îți emit numerele, te înregistrează la: taxe etc., deci și Poliție, și Administrația Financiară de la noi.
Ne-am strâns mâinile și am plecat. Asta a fost tot! Mașina nu mai există pe numele meu, nu trebuie să mai fac nici un drum, să stau la vreo coadă, să obțin vreo ștampila sau să plătesc vreo taxa. Ba mai mult , taxe îmi vor returna cei de la DVLA. Asta e o parte din emailul despre care vă vorbeam .
****** “THIS IS AN AUTOMATED EMAIL – Please do not reply aș emails received at this address cannot be responded to. DVLA have been notified electronically that you have sold/transferred this vehicle into the motor trade and are no longer the keeper. DVLA will automatically issue a refund for any full remaining months for vehicle tax and cancel any direct debits. The acknowledgement letter and refund will be sent to the address on the V5C registration certificate (logbook), which was used.” ******
Cam asta e în universul paralel , unde și pentru cumpărător a fost la fel de simplu că să și-o înregistreze! 15 minute și câteva click-uri doar . Problema în România nu e că nu se poate, ci că nu se vrea, din păcate. Și au trecut 28 de ani.”
***
Prin comparație cu amicul din UK eu am pierdut 2 zile în România lucrurile fiind soluționate din punct de vedere taxe însă nu din punct de vedere radiere și re-înmatriculare iar astăzi mă judec cu CNAIR pentru faptul că cumpărătorul cumpărătorului nu a plătit rovinieta.
Deci eu completez cu banii și timpul meu o administrație publică ineficientă, indiferentă și nesimțitoare. Nevoia reală de digitalizare este rezolvarea problemelor cetățenilor și nu nevoile agențiilor și autorităților. Până nu vom proiecta sisteme digitale care sa acopere nevoia integrat și interconectat ne vom bate joc de cetățean.
Este momentul că după 30 de ani în care am gândit și proiectat aplicații și sisteme pentru agenții și autorități să ne uităm din afară și să gândim cum putem rezolva nevoile cetățeanului.
De ce am ajuns unde suntem?
O opinie vine de la domnul ministru Jianu Augustin preluată de Agerpres[10] care găseşte că „ Ingerinţa politicului în domeniul serviciilor electronice digitale a fost unul dintre motivele pentru care lucrurile merg prost, la ora actuală, pe acest segment şi pentru care România se situează pe ultimul loc în Uniunea Europeană, a declarat, marţi, ministrul comunicaţiilor,…”
Nu vreau sa îl contrazic însă cred că ceea ce a stricat politica, tot politica trebuie sa repare.
1. Presiunea din partea Uniunii Europene
Contextul în care am decis să trăim prin aderarea la Uniunea Europeana ar fi trebuit să ne ajute să ne realizăm dezideratele digitalizării într-un ritm mai rapid datorită faptului că la nivelul Uniunii Europene exista o intensa preocupare in acest sens..
Piața Unică Digitală reprezintă o ambiție declarata in Uniunea Europeana şi Comisia Europeana depune eforturi susținute pentru a alinia toate statele la aceleaşi standarde şi regulamente. Aici şi nu în altă parte se văd întârzierile României în toate domeniile ce țin de digitalizare începând de la politici şi până la digitalizarea propriu zisă.
Pare că singurul nostru scop este să asigurăm ultimul loc în orice evaluare DESI-Indicele economiei și societății digitale (DESI) [1] , în vreme ce ne batem cu pumnii în piept cu cea mai mare viteza de internet. Nici un prim ministru nu şi-a pus în ultimii 18 ani (incluzând şi preaderarea) problema faptului că suntem ultima ţară din Europa la conceptualizarea si utilizarea informației în sectorul public dar în același timp ne facem marketing cu forța programatorilor din Romania …
În ritmul în care UE se pare că își reconsideră politicile faptul că nu vom fi la nivelul care trebuie din punct de vedere digital va fi problema noastră şi nu a Uniunii. După 14 ani de finanțare a coeziunii şi cheltuirea de fonduri importante pentru a veni la nivelul celorlalte ţări vom constata că suntem în termeni de decalaj unde eram şi când am plecat.
În fond am fi putut să ne adaptăm politicile publice şi de investiții în digitalizare luând ca model celelalte state europene.
Însă ca în toate celelalte domenii de activitate am fost creativi şi am cheltuit banii intr-o filozofie greu de înțeles .
De a lungul timpului Comisia Europeana a fost entitatea care a cerut condiționalități în finanțare fundamentate în documente de planificare strategica pentru a se asigura că fondurile sunt cheltuite așa cum trebuie. Comisia Europeana a cerut eliminarea paralelismelor, întărirea rolului Consiliului Tehnico- Economic, etc.
Dacă mă întrebați de ce fondurile europene sunt atât de importante pentru digitalizarea din România ? Pentru că reprezintă 90% din investițiile de capital în digitalizarea guvernamentală.
Întrebare publică: Are Guvernul imaginate politici publice pentru a permite României să urce din ultima poziție in care se afla în evaluările DESI?
2. Planificare strategică curenta. O guvernanţă/guvernare eşuată
Așa cum am scris in partea întâi [2] a acestui articol ar părea că Romania are toate elementele să reușească şi anume documente de planificare strategică, planuri, bani, proiecte:
- Strategie pentru consolidarea administrației publice 2014-2020 [4]
- Strategie naționala privind Agenda Digitală pentru România 2020 [5]
- Plan de acțiuni pentru implementarea Strategiei pentru consolidarea administrației publice 2014-2020 [6]
- Proiecte in implementare la nivelul MCSI [7]
Deci ar trebui să meargă totul ca uns. Însă nu merge şi am toate datele să anticipez că nu va merge. Nu se va întâmpla altceva decât sa băltim cheltuind banii din fondurile europene în proiecte insulare care vor merge sau nu vor merge.
MCSI nu a dovedit autoritate şi responsabilitate şi nu s-a putut impune in fata celorlalte ministere pentru a impune politici publice.
MCSI nu a avut rolul de consilier strategic in proiecte de importanţă deosebită pentru ca acest rol si loc nu exista in atribuții.
MCSI nu a dovedit capabilitate manageriala în a livra proiecte. Ca un fapt divers vă recomand lectura: Cazul Microsoft [8], Proiectul RO-NET[9] sau portalul E- Romania[10]. Şi totuşi MCSI insistă în aceasta activitate.
Întrebare publică: Şi-a făcut MCSI vreodată un bilanț public relativ la digitalizarea României ?
3. De unde plecăm
În opinia mea, deşi pare că avem tot ceea ce ne trebuie şi formal suntem acoperiţi eu consider ca (vezi Episodul 2 România Digitală – ultima oră [10]) :
- Nu avem o viziune la nivel guvernamental însuşită de decidenţii politici a ceea ce trebuie să fie E-guvernarea şi accesul la serviciile electronice (nu o strategie, o viziune);
- Nu avem o strategie privind E-guvernarea orientată pe proiecte, un portofoliu de proiecte care să spună clar ceea ce avem de făcut;
- Nu avem o imagine asupra ceea ce avem ca şi active, ce sisteme avem, pe ce platforme operează, etc.;
- ————————————————————————————————————
În completare în Episodul 3 – 28 de ani. Miliarde de euro. România digitală, încotro? (partea întâi) :
- Risipirea cronică a resurselor fără a oferi valoare societății ( bani, timp, etc.)
- Inexistența Cadrului Arhitecturii Organizaționale
- Inexistența Cadrului Național de Interoperabilitate
- Lipsă de politici coerente, clare cu privire la managementul investițiilor IT, managementul operațiunilor IT, etc.(Cloud Computing, Shared Services, etc.)
- Lipsă politici coerente, clare cu privire la managementul resursei umane în IT din administrația publică
- ————————————————————————————————————
4. O viziune privind ieșirea din situația actuala
Am afirmat în episoadele anterioare că voi prezenta o viziune proprie cu privire la ceea ce cred că ar putea sa duca la o altă stare de lucruri.
Am încercat în timp să cred că se poate rezolva cu o guvernare luminată. Am făcut parte dintr-o asemenea guvernare luminată însă s-a dovedit că e nevoie de TIMP pe lângă o înțelegere adâncă a fenomenelor . Şi e vorba de a încerca să faci lucruri fundamentale şi nu sa scrijelești pojghița de fum de pe monumente.
Guvernul CIOLOŞ a încercat să miște lucrurile în digitalizare si a lăsat să se înțeleagă ca se pot găsi cai complementare de a gândi lucrurile. Şi anume, reamintesc doua inițiative:
- CIO Guvernamental
- Iniţiativa Gov IT Hub
Două idei extrem de generoase dar care au oferit în final rezultate modeste . În mod normal mi se va replica că din lipsă de timp însă în opinia mea şi din lipsa de gândire strategică şi de asigurare a unui cadru legislativ şi operativ bine fundamentat.
În opinia mea eroarea a plecat în primul rând de la motivul că nu poţi reforma un sistem fără a cunoaşte acel sistem pentru că trebuie să gândești împreună cu sistemul . Simpla apariție a unei poziții CIO Guvernamental nu rezolvă nimic. În spatele unei asemenea poziţii trebuie să fi stat : mandat clar, echipa, roluri, responsabilități, bugete, etc. În primul rând o asemenea reforma înseamnă un efort legislativ. Şi trebuie proiectat împreună cu administrația publică pentru a avea feedback şi a fi percepute avantajele. Fiind parte din echipă în debutul acestui proiect la nivelul guvernului am făcut exact aceste afirmații…
Gov IT Hub – o altă idee extrem de generoasa ar trebui reluată imediat după o decizie cu privire la interoperabilitatea, standardele deschise, partajarea datelor si informațiilor şi ar trebui depuse eforturi pentru a nu fi receptat ca ceva extern sistemului. Finalizarea proiectelor [14] propuse ar fi reprezentat un pas înainte in modul în care este percepută digitalizarea de către cetăţean.
De asemenea ar trebui făcut un contract clar cu privire la obligațiile părţilor…
Întrebare publică:
Şi-a făcut CIO Guvernamental vreodată un bilanț public cu privire la activitatea si digitalizarea României ?
Citeste intreg articolul si comenteaza pe contributors.ro
INTERVIURILE HotNews.ro