„E un bun scriitor, dar nu e la nivelul Academiei Române” – Cum își argumentează decizia cei care l-au respins pe Cărtărescu
După ce Mircea Cărtărescu, scriitorul român cu cele mai multe premii internaționale, nu a întrunit voturile necesare pentru a intra în Academia Română, HotNews a vorbit cu cei care l-au respins. Cum își argumentează aceștia decizia care a șocat lumea culturală din România? Scriitorul Valeriu Matei, cel care înaintea votului a distribuit un apel pentru a nu fi ales Cărtărescu, consideră că acesta a insultat poporul român. Un alt contestatar, Nicolae Breban, spune că scriitorul tradus în peste 23 limbi „este bun, dar nu de nivelul Academiei”.
- „La Mircea Cărtărescu sunt trei personaje: tăticul, mămica și Mircea. În literatură trebuie să faci oameni mai vii, cum l-a făcut Dostoievski pe Raskolnikov, Shakespeare pe Hamlet”, a explicat Nicolae Breban (91 ani), când HotNews l-a întrebat de ce crede că Mircea Cărtărescu nu este un scriitor bun.
Mircea Cărtărescu ar fi avut nevoie de 74 de voturi ale membrilor Adunării Generale a Academiei Române pentru a deveni membru corespondent. A obținut doar 73.
Printre contestatarii săi, Valeriu Matei a jucat un rol important. Scriitorul, membru de onoare, este și directorul general al Editurii Academiei Române. Înainte de vot, Matei a distribuit chiar un apel prin care aducea argumente împotriva acceptării lui Mircea Cărtărescu.
„Nici pe departe poporul român nu este un popor antisemit”
„Eu am trimis tuturor membrilor secției noastre un text prin care mi-am exprimat punctul de vedere. M-am referit la afirmațiile pe care le-a făcut Mircea Cărtărescu pe parcursul anilor. Unele, după mine, deosebit de grave.
Într-un articol din 2005, numit „O vină istorică. Despre antisemitismul românesc”, Mircea Cărtărescu aduce insulte lui Mihai Eminescu, Emil Cioran și Mircea Eliade.
Dar aduce și insulte poporului român, pentru că traduce inexact o afirmație a lui Hannah Arendt, care nu era un specialist în istoria modernă și nu avea instrumente să măsoare antisemitismul, și a afirmat că în Al Doilea Război Mondial, România era cea mai antisemită țară a Europei, ceea nu corespunde adevărului.
Mircea Cărtărescu traduce că românii au fost cel mai antisemit popor din Europa. Deosebirea e fundamentală. Nici pe departe poporul român nu este un popor antisemit. Eu am remarcat aceste lucruri, care nu sunt normale. Sigur, ne asumăm toate erorile, dar trebuie să cunoaștem istoria”, a declarat Valeriu Matei pentru HotNews.
„Nu aceasta este literatura”
Scriitorul acuză că în primul său volum, „Faruri, vitrine, fotografii…” Mircea Cărtărescu a plagiat din alți autori, cum ar fi romanul lui Laurence Sterne, „Viața și opiniile lui Tristan Shandy”.
„Plagiatul a fost sesizat încă din 1981, iar Cărtărescu, când și-a editat antologiile, a pus între ghilimele acele texte, deci practic și-a recunoscut el însuși plagiatul. A face citate postmoderne nu înseamnă să nu le dăm cu ghilimele.
Nu în ultimul rând, am atras atenția asupra stilului romanelor sale. Dacă, să zicem, putem discuta dacă „Orbitor” din trei părți, „Aripa stângă”, „Corpul” și „Aripa dreaptă” este un roman, asupra celorlalte discuțiile trec în derizoriu, sunt niște divagații neobișnuite la persoana întâi, pe sute de pagini, fără să aibă niște structuri foarte clar definite.
Am scos în evidență și aceste texte cu evidente conotații scatologice și pornografice, din romanele sale. Sunt jignitoare. Dacă ăsta e un stil, atunci ne explicăm de ce un asemenea stil, fiind premiat, încurajat, tradus, avem atâta literatură în ultimele generații cu expresii de acest gen. Nu aceasta este literatura”, a mai spus Valeriu Matei.
„La Mircea Cărtărescu sunt trei personaje: tăticul, mămica și Mircea”
Un alt contestatar al lui Cărtărescu este scriitorul Nicolae Breban. Acesta a confirmat pentru HotNews că nu susține acceptarea scriitorului Mircea Cărtărescu, deși îi recunoaște acestuia anumite calități.
„Nu m-au sunat să mă întrebe, dar dacă m-ar fi sunat cineva, le-aș fi explicat că nu merită să intre în Academie. E un bun scriitor, dar nu e la nivelul Academiei Române. Citindu-i întreaga operă, despre care nu se vorbește decât parțial, și toată reclama făcută cu mulți bani, bani care au venit pentru reclama sa de la ICR (Institutului Cultural Român – n. red.).
În Dostoievski sunt zeci de personaje, în Thomas Mann sunt zeci de personaje. La Mircea Cărtărescu sunt trei personaje: tăticul, mămica și Mircea. În literatură trebuie să faci oameni mai vii, cum l-a făcut Dostoievski pe Raskolnikov, Shakespeare pe Hamlet.
Cărtărescu n-are niciun roman, are o trilogie despre care s-a făcut un tam-tam enorm. Primul volum n-are nicio ficțiune. E o cronică de familie. Tăticul, mămica și Mirciulică. Există niște pasaje acolo care sunt la limita pshiopatiei, dar nu e nebun, face pe nebunul.
Cărtărescu este semnul cel mai profund și mai alarmant al capacității sau al incapacității noastre de maturitate civică și psihologică, adică putem folosi materialele cele mai abjecte, cele mai nepotrivite, ca să facem bani. Este un bun scriitor, dar nu e un mare romancier, pentru că nu este capabil de ficțiune”, a declarat Breban pentru HotNews.
Președintele Academiei Române: „Lumea a văzut că aș fi vrut să-l văd pe Mircea Cărtărescu între membrii Academiei”
HotNews i-a adresat mai multe întrebări și lui Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, pentru a lămuri care este procedura de primire a noilor membri, dar și dacă instituția a ținut cont de notorietatea internațională pe care Mircea Cărtărescu o are.
– HotNews: Care este procedura de primire a membrilor corespondenți în Academia Română?
– Ioan – Aurel Pop: Toți membrii, corespondenți, titulari, de onoare, și, pe vremuri, post mortem, se aleg prin vot, iar procedura urmează vreo cinci etape. Pentru membrii corespondenți procedura este:
- Un membru vechi al Academiei face o recomandare și o depune, alături de un CV și o listă de lucrări, la Cancelaria Academiei.
- Cancelaria trimite dosarul la o secție de specialitate, care se potrivește profilului candidatului.
- Secția ia în discuție candidatura respectivă și se procedează prin vot; dacă se obțin cel puțin două treimi din voturile membrilor, candidatura merge mai departe;
- Se ia în discuție candidatura la Biroul Prezidiului care dă prin vot un aviz;
- Dacă avizul este favorabil, candidatura ajunge la Prezidiu;
- Dacă avizul este favorabil, candidatura ajunge la Adunarea Generală; votul Adunării generale este decisiv și, dacă obține cel puțin două treimi din voturi, candidatul devine membru al Academiei.
– Dumneavoastră, ca președinte al Academiei Române, cum vedeți această decizie?
– Eu ar trebui să fiu, ca președinte al Academiei, complet imparțial și să nu spun nimic. Am dreptul la un singur vot în Adunarea Generală. Dar lumea a văzut că aș fi vrut să-l văd pe Mircea Cărtărescu între membrii Academiei. De altminteri, am susținut prioritatea votului din Secție, unde Mircea Cărtărescu a fost votat în unanimitate (nouă voturi din nouă participanți), fapt care mi-a atras și critici.
– Mircea Cărtărescu este cel mai cunoscut autor român la nivel internațional, fiind totodată și cel care a câștigat cele mai multe premii literare. Aceste aspecte nu au fost luate în calcul în momentul în care s-a votat primirea lui?
– Toate aspectele au fost luate în calcul și relevate de către prof. Rodica Zafiu (președinta Secției de filologie), de către Ion Pop și Ana Blandiana, membri ai Academiei și scriitori. Au existat și critici. Totuși, două treimi (fără unu!) l-au susținut pe Mircea Cărtărescu.
– De ce dezbaterile Academiei Române sunt secrete?
– Ședințele Academiei sunt închise doar atunci când se votează pentru alegeri și când nu pot lua cuvântul decât membrii Academiei. Așa prevăd legea și statutul.
Mircea Cărtărescu a obținut peste 20 de premii naționale și internaționale
Printre cele mai cunoscute volume ale lui Mircea Cărtărescu se numără „Solenoid”, „Orbitor”, „Theodoros”, „Melancolia”, „Nostalgia”. Acestea au fost traduse în peste 23 de limbi, printre care engleză, franceză, spaniolă, germană, sârbă, turcă, norvegiană, olandeză, rusă.
A primit mai multe premii, printre care Dublin Literary Award, Premiul Thomas Mann, Premiul Literar „Giuseppe Acerbi”, Premiul FIL de Literatură în Limbi Romanice, dar și Premiul Uniunii Scriitorilor din România și Premiul Academiei Române.
Cine sunt cei doi contestatari
Nicolae Breban (91 de ani) este romancier, membru titular Academiei Române. A fost distins cu premiul „Ion Creangă” al Academiei Române și mai multe premii ale Uniunii Scriitorilor. Acesta a deținut pentru o perioadă funcția de membru supleant al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, până când a intrat în conflict cu autoritățile din acea vreme.
Valeriu Matei (65 de ani) este scriitor din Republica Moldova și membru de onoare al Academiei Române. Acesta a primit mai multe premii din partea Uniunii Scriitorilor din România și din partea Academiei Române. A candidat la alegerile prezidențiale din 1996 din Republica Moldova.
Ce spun susținătorii lui Cărtărescu
Radu Vancu, scriitor și profesor universitar a scris pe Facebook: „Chiar mai oribil e că, din câte se spune, argumentele împotriva lui Cărtărescu au fost că i-ar denigra pe Eminescu și Cioran, întrucât ar fi afirmat că cel dintâi a fost antisemit – iar cel de-al doilea legionar. Chestiuni evident adevărate, probate și răsprobate istoric – dar, se pare, intolerabile într-o Academie în care adevărul nu mai contează”.
Ana Blandiana, prozatoare și poetă, membru corespondent al Academiei Române, care a luat parte la Adunarea Generală, spune că s-a simțit „profund umilită” că a fost nevoită să ia cuvântul pentru a protesta față de acestă decizie și vorbește despre „o revărsare de ură, de vulgaritate, de calomnie și obscurantism”.
„Am luat cuvântul să vă împiedic să nu mai așezați încă o pată pe lângă atâtea altele de după 1948 pe obrazul Academiei Române”, a spus Blandiana.
INTERVIURILE HotNews.ro