Economia circulară sau cum poate o companie de mărime medie să combată risipa
Reducerea costurilor operaţionale, creşterea eficienţei resurselor sau îmbunătăţirea imaginii şi a reputaţiei sunt doar câteva dintre beneficiile de care o companie de mărime medie (între 100 şi 500 de angajaţi) şi nu numai poate profita în momentul adoptării unui model de economie circulară. Dar ce este economia circulară? Vorbim despre o abordare sustenabilă în gestionarea resurselor, care încurajează reducerea, refolosirea și reciclarea materialelor pentru a minimiza deșeurile și impactul asupra mediului.
Economia circulară, o prioritate pentru companii
În ultimii ani, economia circulară pare că a devenit o prioritate pentru multe companii, pe măsură ce acestea caută modalități de a reduce impactul lor asupra mediului.
“ Sustenabilitatea este un pilon strategic pentru BCR. Avem un obiectiv clar definit de a directiona fonduri de finanţare pentru tranziţia la o economie verde. Dorim ca, până în 2026, să ajungem la 25% din portofoliul de credite în finanţări pentru proiecte ce au un impact benefic asupra mediului, cum ar fi investiţii în energii regenerabile, economie circulară şi transport electric. Punem accent și pe susținerea educației în rândul IMM-urilor cu ajutorul Academiei de Sustenabilitate, un proiect implementatat cu partenerii nostri de la Social Innovation Solutions prin care companiile au acces la un mediu de învățare și networking pentru a adopta principiile sustenabilității”a declarat Ioana Voinescu, Șefa Departamentului Sustenabilitate din cadrul BCR.
De cele mai multe ori, economia circulară este confundată cu reciclarea, ceea ce duce la abordări destul de puțin ambițioase, companiile limitându-se doar la colectarea separată a deșeurilor și ignorând modul în care își aleg și procură materiile prime sau cum le transportă de-a lungul lanțului de aprovizionare sau de distribuție.
În realitate, economia circulară se bazează pe principiul menținerii valorii produselor și materialelor cât mai mult timp posibil și pentru o utilizare cât mai îndelungată, printr-un design cât mai durabil, reutilizare, reparare, refolosire și, doar în cele din urmă, reciclare, pentru a fi transformat într-o nouă materie primă.
“Economia circulară, dincolo de formulări pretențioase, este doar un model de combatere a risipei. Fie că vorbim de materiale sau materii prime, de clădiri de birouri, depozite sau hale de producție, transport inutil sau energie consumată, pentru orice companie care operează într-un mediu concurențial este extrem de important să aibă grijă de costurile ei, deci să nu risipească resurse”, explică Raul Pop, Director Programe în cadrul Asociaţiei Ecoteca.
Deci, atunci când vorbim despre economia circulară, ne referim la îmbunătățirea performanțelor de mediu ale companiei , prin minimizarea consumului de resurse și generării de deșeuri, reducând emisiile de noxe și gaze cu efect de seră, scăzându-și consumul de energie.
Cum devin companiile sustenabile prin economie circulară
Multe IMM-uri de la nivelul Uniunii Europene (UE) implementează deja practici de economie circulară în afacerile lor.
Una dintre modalităţi vizează refolosirea materialelor, prin colectarea și restaurarea, de pildă, de mobilier vechi pentru a-l vinde din nou, evitând astfel risipa de lemn și alte resurse. De asemenea, se poate vorbi despre reciclarea materialelor, cum ar fi recipientele din sticlă pentru a le transforma în noi ambalaje, reducând astfel necesitatea producerii de sticlă nouă.
În ceea ce priveşte economisirea energiei, se pot instala tehnologii eficiente din punct de vedere energetic pentru a reduce consumul de energie în timpul producției, timp în care partajarea de utilaje sau de infrastructură reprezintă o metodă ce poate conduce la minimizarea costurilor și a consumului de resurse.
România a intrat, recent, în grupul ţărilor cu o strategie referitoare la economia circulară. În acest sens, Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului de la Bucureşti a anunţat, recent, adoptarea Planului de acţiune pentru Strategia naţională privind economia circulară. În acest fel, România a îndeplinit unul dintre jaloanele reformei privind gestionarea deşeurilor, aferentă Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).
Strategia naţională privind economia circulară identifică şapte sectoare economice pentru care se vizează exploatarea potenţialului maxim al economiei circulare, respectiv: Agricultură şi Silvicultură; Industria automotive; Construcţii; Alimente şi Băuturi; Ambalaje (sticla, hârtia şi materialele plastice etc.); Textile; Echipamente electrice şi electronice, baterii şi acumulatoriși două sectoare “transversale”: administrarea deșeurilor și gestionarea apei.
Dar cât de pregătite sunt companiile din România pentru abordarea acestei metode de reducere a risipei?
“România este foarte pregătită… psihologic. Toți suntem de acord, în principiu, că risipa trebuie evitată. De aici până la acțiuni concrete, măsurabile şi relevante, însă e cale lungă. Pentru orice îmbunătățire este nevoie de cunoaştere: în primul rând trebuie să ştii unde eşti – cât de circular sunt folosite resursele României, unde vrei să ajungi – ce grad de circularitate ar trebui să aibă economia României, şi cum să ajungi acolo – cine ce are de făcut, până când. respectiv cât costă şi de unde luăm banii? România nu are încă răspunsuri clare la aceste întrebări, iar asta o face să fie nepregătită. Planul Național de Acțiune privind Economia Circulară, recent adoptat de Guvern, este însă un foarte important pas înainte”, consideră Raul Pop, reprezentantul Asociaţiei Ecoteca.
La rândul său, Alexandru Laibăr, director executiv Coaliţia pentru Economia Circulară este de părere că, din punct de vedere financiar, companiile din România sunt pregătite să implementeze principiile economiei circulare.
“La Coaliția pentru Economia Circulară – CERC avem peste 70 de comapanii care își desfășoară activitatea folosindu-se de principii economice circulare: ecodesign, păstrarea materialelor în uz pentru cât mai mult timp și regenerarea sistemelor naturale. Din punct de vedere strict financiar, companiile din România sunt pregătite sa implementeze principiile economiei circulare. Există capitaluri disponibile pentru aceasta, pentru că schimbarea de paradigmă vine cu costuri, care se vor amortiza în timp. Există și oameni care înteleg foarte bine conceptele și care le pot implementa”, apreciază specialistul.
Un raport întocmit de Deloitte evidenţiază faptul că opt din zece companii din România se aşteaptă la un impact „mare” şi „foarte mare”, pe termen scurt şi mediu, al reglementărilor naţionale şi europene în domeniul economiei circulare, iar 70% consideră că alocările de stat nu sunt suficiente.
Ce înseamnă circularitate pentru un business
Cel mai eficient mod de a ilustra un concept este să ne uităm la câteva exemple prin care o companie de dimensiuni medii (cu un număr între 100 și 500 de angajați) aplică măsuri pentru a deveni mai circulară.
Un prim exemplu îl întâlnim în zona sistemului bancar. Întrebarea firească este: cum poate o bancă să implementeze economia circulară?
“Avem clienţi care folosesc materiale reciclate în procesele de producţie (hârtie, plastic, lemn). În 2022 am reuşit reducerea emisiilor proprii cu 22%. Am început cu proiecte de relocare a activităţilor noastre în clădiri cu un nivel ridicat de eficienţă energetică şi achiziţia de energie verde, suntem în tranziţie către o flotă auto cu nivel redus de emisii. În ceea ce priveşte economia circulară, am pornit mai multe inițiative de exemplu, am extins perioada de valabilitate a cardurilor de la 3 la 5 ani, obţinând astfel o reducere a consumului de plastic, dar şi a costurilor. O altă iniţiativă din această zonă este de a oferi angajaţilor noştri posibilitatea de a utiliza echipamente IT recondiţionate. Colectăm separat deşeurile pe care le generăm şi lucrăm pentru reducerea graduală a folosirii plasticului”, a exemplificat Ioana Voinescu, şefa Departamentului Sustenabilitate din cadrul BCR.
Dacă e să ne uităm şi spre orice instituție publică cu activități predominant de birou, vom identifica și aici lucruri simple care pot fi făcute, similar celor menţionate anterior: de la reducerea consumului de hârtie prin utilizarea de documente electronice și prin imprimarea numai a documentelor care sunt necesare, până la utilizarea de echipamente energo-eficiente (printere, calculatoare, servere, lifturi, mijloace de transport, sisteme de climatizare și ventilare) și păstrate în funcțiune o perioadă cât mai îndelungată, iluminare cu LED-uri.
Concluzia este că acele companii mai ambițioase, care își doresc să se diferențieze de concurență tocmai prin circularitate, ar trebui să evolueze spre modele de afaceri bazate pe închiriere, în loc de vânzare de produse, extinderea propriilor practici și spre nevoile personale și familiale ale angajaților, colaborarea cu alte companii pentru a crea sisteme circulare.
Sursa datelor:
*** Asociaţia Ecoteca
*** Parlamentul European
*** Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă
*** Raport Deloitte „Economia circulară. Percepţia şi stadiul implementării în România”
Articol din seria ESG pentru afaceri inteligente, susţinut de BCR şi desfăşurată de Asociaţia ECOTECA
Image by Freepik