Elevii învață cu AI, profesorii improvizează, statul întârzie: radiografia educației din România într-un raport publicat azi

Elevii folosesc AI pentru teme, pregătire examene, învățare de limbi străine – adesea în afara școlii formale. Profesorii îl folosesc mai ales ca să economisească timp: planificarea lecțiilor, evaluări, feedback, sarcini administrative, iar directorii de școli îl folosesc pentru monitorizarea absenteismului și identificarea riscului de abandon școlar. Dar golul este mare, arată un raport al Băncii Mondiale despre învățământul românesc, publicat vineri dimineața.

• Dacă vă faceți în septembrie un abonament anual la HotNews Premium, un profesor primește gratuit un abonament pe 12 luni. Abonamentele dascălilor sunt distribuite printr-o organizație de educație care investește în profesori.

Ecosistemul de educație și tehnologie din România (companii locale, ONG-uri, platforme internaționale) umple frecvent golurile lăsate de absența ghidării publice.

Provocările majore, potrivit raportului Băncii Mondiale, sunt:

• disparități de acces (mediul rural/comunități dezavantajate)
• lipsa unui cadru național pentru AI în educație
• ghidare etică/GDPR insuficientă
• integrare neclară în curriculum și evaluare
• finanțare nesustenabilă pentru abonamente software
• profesorii- deși au trecut prin formare digitală de bază (finanțată PNRR)- rămân nesiguri în aplicarea pedagogică a AI.

Mai mult de 1 miliard de euro s-au băgat prin PNRR în educație

Accesul la echipamente e deficitar: 26% dintre elevii români (vs. media OECD de 24%) învață în școli unde directorii raportează lipsă de resurse digitale.

În ciuda investițiilor mari (peste 1 mld. € prin PNRR Componenta 15, plus programe precum „Școala de Acasă”- 250.000+ laptopuri în pandemie, PNRAS- peste 2.253 școli cu până la 300.000€/școală, Euro 200, ROSE- 55.000 laptopuri în 900 licee), accesul rămâne inconsistent: echipamentele sunt adesea limitate la laboratoare de informatică, învechite în mediul rural.

Disparitatea e acută pentru comunitățile de romi- peste o treime din familii nu au acces regulat la computer/laptop/tabletă, smartphone-ul fiind singurul dispozitiv disponibil.

Există acces la internet, dar nu e utilizat întotdeauna bine

România e lider UE la acoperirea broadband fixă (fibră), dar acoperirea nu este egală cu conectivitate funcțională. Poți să ai acces fără să-l folosești pentru scopuri de educație eficientă.

Accesul la internet este 95% urban vs. 83% rural. Doar 15% dintre elevii urbani raportează probleme de conectivitate care afectează instruirea, față de mult mai mulți în rural, unde școlile recurg frecvent la hotspot-uri mobile temporare. Prețul internetului e relativ mic (6,3% din venitul mediu), dar rămâne o barieră pentru familiile rurale sărace.

Abonamente pentru instrumente AI: PNRR a finanțat dispozitive, laboratoare și training, dar nicio linie de finanțare pentru licențe AI comerciale (ex. ChatGPT Plus).

Bariere sistemice

Banca Mondială spune că lipsește o strategie națională dedicată AI-în-educație . Nu există reguli specifice sectorului educației pentru protecția datelor, etică, achiziții sau evaluare. Schimbările frecvente de conducere la minister contează foarte mult, în sens negativ.

ONG-urile rămân motorul principal al alfabetizării AI, dar cu finanțare pe termen scurt, dependentă de granturi, greu de replicat la scară.

Furnizorii privați reclamă că se lovesc de:

• Achiziții publice greoaie
• Cerințe neclare de conformitate GDPR/AI Act
• Decizii fragmentate (fiecare școală/consiliu decide separat, fără mecanism național de pre-evaluare a instrumentelor AI)
• Capacitate inegală a școlilor- cele mai afectate rămân exact școlile rurale/dezavantajate care ar avea cel mai mult de câștigat.

Alfabetizare digitală

91% dintre profesori susțin că au abilitatea de a integra tehnologia informației în lecții, dar doar 28% au competențe solide de editare video, iar 12% folosesc constant aplicații de testare online.

Un decalaj clar între alfabetizare digitală de bază și utilizare pedagogică profundă: 65% dintre profesori raportează încredere scăzută în integrarea semnificativă a competențelor digitale (aprox. 1 din 3 profesori se simt nepregătiți).

Aproape jumătate dintre elevii de clasa a VIII-a nu ating pragul minim de competență digitală (ICILS 2023).

România are cel mai scăzut nivel de competențe digitale de bază din UE (27,7% vs. media UE 55,6%). Bullying/cyberbullying: 82% dintre elevi au fost martori, 49% victime.

Banca Mondială: Infrastructura e necesară, dar nu suficientă

România are cea mai mare rată de abandon școlar timpuriu din UE (16,8%, cu vârfuri de 26% în Sud-Est).

Elevii din școli avantajate (majoritar urbane) obțin cu 80-100 puncte mai mult la citire decât cei din școli dezavantajate- echivalentul a peste doi ani de școală. 30% dintre adulții din comunitățile de romi din mediul rural sunt analfabeți funcțional (vs. 1-3% în populația non-romă), ceea ce le limitează capacitatea de a sprijini copiii în utilizarea sigură a AI.

Una dintre concluziile raportului Băncii Mondial: infrastructura e necesară, dar nu suficientă- decalajele de competențe și alfabetizare se combină cu cele de acces, riscând ca AI să adâncească, nu să reducă, inegalitățile existente.

Recomandările Băncii Mondiale:

• E nevoie de un ghid național + foaie de parcurs pentru utilizarea etică a AI.
• Merită investit în reorientarea formării profesorilor/directorilor de la simpla livrare de training spre aplicare la clasă, coaching și rețele de mentorat.
• Integrarea competențelor AI/digitale în curriculum și evaluări.
• Infrastructură și finanțare sustenabile- planuri de ciclu de viață pentru echipamente.
• Echitate și incluziune- direcționarea sprijinului AI prioritar către școlile rurale/vulnerabile.
• Parteneriate public-private structurate pentru cercetare și inovație. Și, foarte important, structurarea unor canale regulate de dialog minister-privat-ONG.

Consultă aici Raportul Băncii Mondiale

Sursă foto: Dreamstime.com