Emerging Europe: Pădurile seculare ale Europei în curs de dezvoltare sunt în pericol

Mai multe țări din Europa în curs de dezvoltare adăpostesc vaste întinderi de păduri seculare, zone pline de arbori care au ajuns la o vârstă foarte înaintată fără a suferi perturbări semnificative de pe urma activității umane. În special Polonia și România rămân căminul unor păduri imense care făceau parte odinioară dintr-o unică regiune împădurită ce acoperea cea mai mare parte a Câmpiei Europene, scrie Emerging Europe, potrivit Rador. Însă în ultimele decenii aceste păduri – care sunt și sanctuare ale biodiversității – au ajuns să fie amenințate de exploatarea comercială a lemnului, atât în forma ei legală cât și în cea ilegală.

Activiști ecologiști avertizează că această exploatare va avea consecințe grave pentru floră, faună și climă dacă nu va fi adusă sub control.

„Exploatarea acestor păduri va distruge multe habitate prețioase și va duce la un declin masiv al multor specii și ecosisteme și al biodiversității în sine”, a declarat Janinka Lutze de la ONG-ul ecologist german EuroNatur.

Dar în ciuda importanței lor ecologice și în ciuda faptului că multe porțiuni ale pădurilor sunt protejate de inițiative precum proiectul Natura 2000 al UE, guvernele și sectorul privat ezită să înceteze exploatarea acestor zone. Motivul e unul simplu: e o afacere profitabilă. Conform datelor Eurostat, producția forestieră totală a Poloniei s-a ridicat în 2017 la peste 5 miliarde de euro, iar sectorul angaja 52.700 de oameni.

Ecologiștii din Europa în curs de dezvoltare avertizează de multă vreme în privința exploatării pădurilor seculare, însă un moment crucial pentru mișcare a venit în aprilie 2018, când Curtea Europeană de Justiție (CEJ) a decis că intensificarea exploatării Pădurii Białowieża din Polonia violase legislația UE.

În 2016 ministerul polonez al mediului hotărâse să înmulțească tăierile în acestă pădure protejată. Fiind una dintre ultimele și cele mai mari rămășițe ale pădurii ancestrale care se întindea pe toată Câmpia Europeană, ea este protejată de Directiva Habitatelor a UE și face parte din Natura 2000, cea mai mare rețea coordonată din lume de ecosisteme protejate. În Białowieża nu se găsesc doar arbori foarte bătrâni. Bizonul european [zimbrul – n. trad.], una dintre cele numai două specii de bizon existente în lume, cutreieră pădurea care adăpostește și unele dintre cele mai periclitate specii europene, cum ar fi ciocănitoarea cu trei degete.

Drept justificare pentru tăieri, ministerul a declarat că pădurea e infestată cu gândaci de scoarță. Gândacii de scoarță se reproduc în straturile profunde ale scoarței, ajungând într-un final să omoare arborii. Însă gândacii sunt atrași în special de copaci care oricum sunt muribunzi sau vulnerabili.

În cazul Białowieża, cei mai mulți oameni de știință sunt de acord că natura ar trebui lăsată să-și urmeze cursul și că nu există nici un fel de probă științifică în privința faptului că doborârea arborilor afectați ar ajuta cu ceva.

Cu toate acestea, ministerul a mers înainte, în ciuda avertismentelor științifice, protestelor ecologiștilor și a unei petiții semnate de 120.000 de polonezi. În cele din urmă ClientEarth, un ONG internațional ecologist cu birouri la Varșovia, a depus împreună cu alte organizații o plângere la Comisia Europeană, care a forțat într-un final Polonia să oprească exploatarea, dar numai după ce CEJ amenințase că va impune o amendă de 100.000 de euro pe zi.

Această enormă victorie a ecologiștilor a părut că va fi doar efemeră în 2019, când compania forestieră de stat a Poloniei a anunțat că intenționează să elibereze noi permise de tăiere, după ce firmele de exploatare a lemnului își epuizaseră prea repede cotele stabilite, valabile până în 2021. Mulțumită intensificării presiunii publice și organizațiilor precum ClientEarth, acele planuri nu s-au mai materializat.

ClientEarth a declarat pentru Emerging Europe că în ultimul an situația a fost „stabilă” în Białowieża.

„Întoarcerea tăietorilor ar viola decizia CEJ, care continuă să servească drept scut protector al pădurii și trebuie luată în calcul de fiecare entitate implicată în administrarea acestui ecosistem valoros”, a declarat Agata Szafraniuk de la ClientEarth.

Lupta pentru protejarea pădurii Białowieża e totuși departe de a se fi încheiat. Păduri de Stat, agenția guvernamentală care administrează pădurile statului, elaborează acum un nou plan de gestiune forestieră care va hotărî viitorul pădurii în următorul deceniu. ClientEarth afirmă că planul constituie o obligație legală și nu reprezintă neapărat o amenințare, pe lângă faptul că însuși ONG-ul e implicat activ în elaborarea lui.

Un alt potențial pericol la adresa pădurii Białowieża ar putea fi Covid-19. Ca multe alte sectoare și cel forestier a fost lovit de consecințele economice ale pandemiei, întrucât volumul materiei prime cumpărate de la Păduri de Stat a scăzut. Fapt care a determinat ministerul mediului să pregătească un amendament la Legea surselor regenerabile de energie, care va permite companiei de stat să vândă așa-zis „lemn de calitate inferioară” sectorului energetic. Multe ONG-uri și mulți ecologiști s-au arătat îngrijorați din cauză că, dacă acești copaci au într-adevăr o valoare redusă pentru industria exploatării forestiere, ei sunt totuși extrem de valoroși din perspectiva conservării biodiversității, întrucât adăpostesc numeroase specii de insecte, păsări, licheni și ciuperci. Deocamdată nu este însă confirmat că noua lege va afecta și Białowieża.

Dacă pădurile seculare poloneze par a fi într-o relativă siguranță, cel puțin pe moment, același lucru nu poate fi spus și despre pădurile României. Pădurile seculare ale României, protejate și ele de Natura 2000, sunt amenințate de ani de tăieri – atât legale cât și ilegale.

România deține două treimi din rămășițele pădurilor ancestrale europene din zona temperată, însă ele sunt sistematic distruse de operațiuni de tăiere la scară largă, în vreme ce statul român pare dezinteresat de consecințele ecologice și de mediu.

„În România există probabil un sistem complex și corupt în spatele tuturor tăierilor ilegale, cu mulți oameni implicați, oameni puternici în spate și corupție în multe puncte mici ale acestui sistem”, a declarat dna Lutze. „Oameni influenți par a beneficia de pe urma tăierilor ilegale și, prin urmare, este dificil de făcut o schimbare sistemică, un lucru necesar pentru soluționarea problemei.”

Dacă o schimbare sistemică nu pare că va apărea la orizont prea curând, EuroNatur, ClientEarth și alte ONG-uri au depus în septembrie 2019 o plângere la Comisia Europeană, similar cu ceea ce s-a petrecut în cazul tăierilor din Białowieża. Între timp Comisia a inițiat proceduri de infringement împotriva României.

Potrivit ONG-urilor, compania românească de stat care administrează pădurile, Romsilva, operează de multă vreme tăieri în pădurile seculare protejate. În februarie și apoi din nou în iulie, Comisia a atras atenția că lacunele din legislația românească nu permit autorităților să verifice cantități mari de lemn.

În plus, mai există o problemă cu „spălarea” lemnului tăiat ilegal la punctele de colectare, unde acesta e amestecat cu lemn tăiat legal.

„Ne așteptăm ca România să oprească în mod cuprinzător tăierile în siturile Natura 2000 și să se conformeze legislației europene, cum ar fi [Directiva] Habitatelor și Directiva Păsărilor și EUTR (Reglementarea Europeană a Cherestelei). Pentru a proceda astfel e necesară o schimbare sistemică. În caz contrar, ne așteptăm ca Comisia Europeană să trimită România la Curtea Europeană de Justiție, cum s-a procedat în cazul Białowieża din Polonia”, a declarat dna Lutze.

Dar tăierile continuă. Pentru a le opri, una dintre soluțiile viitoare ar putea fi despăgubirea proprietarilor privați de păduri care nu taie arborii seculari. Dna Lutze spune că acest lucru se și întâmplă deja, dar la scară mică.

„Trebuie examinat atent cum ar trebui să arate astfel de scheme de compensare. În cele din urmă, cea mai bună soluție este ca statele să cumpere aceste păduri valoroase și să le desemneze zone protejate, fără nici un fel de intervenție”, a explicat ea.

Totuși, în cazul tăierilor ilegale, impactul acestei soluții ar putea fi limitat. În ciuda campaniilor ecologiștilor și chiar și a unei anchete guvernamentale lansate în iulie, tăierile ilegale rămân o problemă majoră.

Fără o soluție clară sistematică la orizont, CEJ ar putea fi foarte bine următorul câmp de bătălie pentru salvarea ultimelor păduri seculare ale României – și ale Europei.