Erevan, victorie à la Pirus. Trei scenarii de evoluție

Nesupunere civică, grevă generală totală în învățământ și în domeniile-cheie, blocarea principalelor artere rutiere din țară, prioritar a aeroportului și a metroului din Capitală, impunerea unui “candidat al poporului” în funcția de premier care să pregătească alegerile anticipate, creșterea semnificativă a riscului de paralizare a vieții interne și al producerii de violențe stradale, “lupta până la capăt” – acestea sunt primele efecte ale respingerii candidaturii la funcția de premier a liderului protestelor din Armenia, Nikol Pașinian.

Ieri, 1 mai a.c., în cadrul unei sesiuni speciale a parlamentului Armeniei, candidatura acestuia a fost respinsă în plen, cu 45 de voturi pro (Alianța Țarukian, Mișcarea Elk și ARF / Dașnakțutiun) și 55 împotrivă (55 de deputați ai Partidului Republican plus un vot din partea opoziției).

Evoluțiile politice ulterioare demisiei lui Serj Sargsyan din funcția de premier, pe fondul marilor proteste stradale din Erevan, au demonstrat că gestul acestuia a reprezentat o primă victorie à la Pirus pentru revoluția de catifea din Armenia. Sunt premise pentru a se aprecia că această victorie va fi plătită scump.Este iminentă producerea de noi violențe stradale, cu urmări și efecte impredictibile asupra stabilității și securității Armeniei. În cel mai optimist scenariu, se va produce o schimbare pașnică a puterii politice. În cel mai tragic scenariu, va avea loc la Erevan un Maidan armean, cu numeroase victime, arestări, violențe publice etc. În absența unui control al pârghiilor guvernamentale, obiectivul final al protestelor civice din Erevan – derularea de alegeri anticipate prin care să se asigure schimbarea puterii politice la Erevan – nu poate fi atins.

Greva generală totală anunțată aseară de către liderul protestelor din Armenia poate duce la un colaps al sistemului de transport public din Armenia, cu efecte și consecințe ce pot duce la un autentic tsunami politic, anunțat deja public de către Pașinian.

În următoarele zile, criza politică din Armenia va atinge punctul culminant. Protestatarii nu sunt mulțumiți cu schimbările de până acum (demisia fostului președinte al țării, Serj Sargsyan, reducerea controlului politic exercitat de Partidul Republican, aflat la putere, promovarea candidaturii unice a opozantului Nikol Pașinian la funcția de premier, absența unui contracandidat din partea puterii la sesiunea plenară specială de ieri a parlamentului etc.) și solicită schimbarea puterii politice prin orice mijloace.

Riscul unor derapaje socio-economico-politice și securitare de impact în Armenia a fost evidențiat, ieri, de către reprezentantții SUA – imediat după votul final din parlament, care a consfințit respingerea candidaturii lui Nikol Pașinian pentru funcția de prim-ministru, noul asistent al secretarului de stat american pentru Europa şi Eurasia, Wess Mitchell, l-a contactat telefonic pe Nikol Pașinian pentru a se asigura că reacțiile acestuia și ale străzii la respingerea candidaturii sale vor fi exclusiv pașnice și se vor încadra în limitele Consitituției și legislației țării. Oficialul american și-a exprimat speranța că, în contextul iminenței reluării acțiunilor de protest prin blocarea principalelor căi de comunicație ale Erevanului, “forțele de securitate și cei care doresc să își exercite dreptul la exprimare pașnică se vor abține de la acte violente”.

Mesaje similare a transmis, în această dimineață, și Uniunea Europeană, prin intermediul doamnei Maja Kocijančič, purtător de cuvânt pentru politica de vecinătate a Uniunii. Potrivit acesteia, “UE continuă să încurajeze toți actorii implicați, inclusiv societatea civilă, să se angajeze într-un dialog comprehensiv, pentru formarea democratică a unui nou guvern, conform Constituției și intereselor tuturor armenilor”.

Reacția Moscovei rămâne extrem de rezervată și chiar prudentă. Până în prezent, revendicările protestatarilor, exprimate mai ales de către liderul acestora, Nikol Pașinian, nu au pus în pericol în mod real statutul Federației Ruse de aliat strategic al Armeniei și nici continuarea politicii externe pro-ruse a Erevanului. Charismaticul lider al opoziției a promis în ultimele zile că nu va retrage Armenia din Uniunea Economică Eurasiatică și nu va schimba vectorii de politică externă ai Armeniei. Singura deosebire notabilă o reprezintă plusul de dinamică, la nivel retoric, al angajamentelor de punere în practică a Acordului cu Uniunea Europeană. În mod repetat, liderul opoziției stradale a precizat că protestele din țară nu au subtext geopolitic și nici dimensiune anti-rusească. Este totuși evident că relațiile Armeniei cu Moscova pot slăbi, având în vedere că fostul președinte al Armeniei, Serj Sargsyan, precum și partidul pe care acesta îl conduce autoritar, Partidul Republican, au manageriat o politică pro-rusă de tip coerent și predictibil.

Încă nu este clar dacă Moscova pierde geopolitic din derularea protestelor de mare amploare din Armenia. Cel mai probabil, în cazul unei victorii pașnice a revoluției de catifea de la Erevan,relațiile bilaterale ale Moscovei cu Erevanul vor suferi un recul fără efecte semnificative pe termen lung. În caz contrar (producerea de violențe stradale, pierderea de vieți omenești etc),evoluțiile pot suferi mutații serioase, iar percepția publică privind responsabilitatea indirectă a Rusiei pentru producerea de violențe poate avea consecințe grave asupra relațiilor dintre Moscova și Erevan.

În ultimele zile, Rusia a trimis o serie de emisari la Erevan pentru a testa intențiile reale ale lui Nikol Pașinian și, în urma contactelor multiple cu acesta, pare a fi ajuns la concluzia că, de jure și de facto, o abținere a Moscovei de a se implica în treburile interne ale Erevanului pare a fi soluția optimă.

Tonul anti-rusesc de odinioară al lui Nikol Pașinian s-a modulat și atenuat semnificativ în ultimele zile. Deși acesta declarase în mod repetat că va milita pentru ieșirea Armeniei din Uniunea Economică Eurasiatică, liderul protestatar subliniază recent doar “o serie de probleme în Uniune”, care nu vor conduce obligatoriu la retragerea țării din structura controlată geopolitic de Kremlin.

Orientarea inițială anti-Kremlin a opozantului armean s-a diluat până la exces ieri, la Parlament, când candidatul la funcția de premier a declarat că “Armenia nu va opera modificări în domeniul politicii externe; aceasta va rămâne membru al Uniunii Economice Eurasiatice și Organizației Tratatului de Securitate Colectivă. Oamenii nu au nevoie și nu cer nici o schimbare în domeniul politicii externe. Am considerat și considerăm Rusia drept aliatul strategic al Armeniei, iar mișcarea noastră nu reprezintă o amenințare pentru Federația Rusă… Mișcarea noastră pan-națională nu amenință în nici un fel relațiile ruso-armene… Vom aprofunda relațiile cu Uniunea Europeană și țările membre UE. Vom face totul pentru abolirea regimului de vize al UE pentru cetățenii Armeniei; ne așteptăm să începem negocierile în viitorul apropiat. Cea mai rapidă punere în aplicare a acordului UE-Armenia are la bază interesele noastre. Guvernul pe care îl conduc va aprofunda relațiile cu SUA, China, va rămâne angajat în procesul de recunoaștere a genocidului armean. Stereotipurile în procesul de negociere a conflictului din Nagorno-Karabakh nu sunt obligatorii pentru noi. În ceea ce privește Karabakhul, suntem angajați exclusiv într-o abordare pacifistă, la baza căreia trebuie să existe conceptul de autodeterminare a popoarelor”.

Un element decisiv al neacordării, de către Partidul Republican aflat la putere (acesta controlează în prezent majoritatea parlamentară, având – de ieri – 57 de mandate din cele 105, după demisia deputatului Grigor Avalian), a voturilor necesare alegerii lui Nikol Pașinian în funcția de premier, l-a reprezentat suspiciunea puterii că noul lider nu va reuși să managerieze cu tact domeniile vitale (apărarea, securitatea) și negocierile cu Azerbaidjanul pentru soluționarea problemei enclavei Nagorno-Karabah.

Dezbaterile din sesiunea plenară au fost tensionate. Discursul noului premier a ocolit temele tari, fiind unul neutru, fără noutăți majore, mai ales în politica externă. Partidul Republican al Armeniei, majoritar în Parlament, a decis în final să voteze (după o sesiune plenară de peste 9 ore) împotriva candidatului opoziției. În cadrul sesiunii plenare, deputații puterii au încercat că creeze percepția publică potrivit căreia Pașinian nu are o concepție proprie privind soluționarea conflictului din Nagorno-Karabah, nu are capacitățile de a manageria negocierile pe această temă, dorește ieșirea Armeniei din structurile controlate de Rusia, are o orientare pro-vest confirmată, susține în plan extern o serie de lideri controversați precum Alexandr Navalnâi (liderul opoziției ruse) și Mihail Saakașvili etc.

Potrivit Constituției Armeniei, Nikol Pașinian are o nouă șansă de a fi ales în parlament, în cadrul unei noi sesiuni plenare speciale, care va avea loc la 8 mai a.c. În cazul în care candidatura acestuia nu va fi votată de un număr minim de 53 de deputați, parlamentul va fi dizolvat, puterea politică va fi preluată de către un guvern de tranziție, care va pregăti și derula alegeri parlamentare anticipate.

O problemă cheie pentru legitimitatea noilor alegeri o reprezintă sistemul de vot. Partidul Republican din Armenia, care la ultimele alegeri a câștigat majoritatea mandatelor din Parlament, se pronunță pentru menținerea sistemului de vot proporțional (care i-a asigurat victoria la alegerile precedente), în timp ce opoziția pledează pentru introducerea de modificări substanțiale în Codul electoral, iar pregătirea alegerilor de către un “premier al poporului” va mări șansele modificării sistemului de vot la alegerile parlamentare anticipate ce vor urma.

Riscul unor coliziuni între protestatari și trupele speciale de poliție (care asigură ordinea publică) va crește exponențial în următoarea perioadă.

Sunt posibile cel puțin trei scenarii. Primul dintre ele, cel tragic, include componenta unor provocări și acțiuni violente care ar viza reprimarea manifestațiilor stradale, cu obiectivul/pretextul împiedicării paralizării sistemului de transport al capitalei și țării.

Un al doilea, scenariul pozitiv, vizează alegerea lui Nikol Pașinian ca premier la 8 mai, pe fondul creșterii pantagruelice a riscului transformării țării în teatru de conflict. Puterea politică actuală, reprezentată de Partidul Republican, nu are suficientă forță pentru a-și impune un candidat propriu la funcția de premier, în pofida majorității tehnice pe care o deține în Parlament. Scenariul pozitiv are șanse de a fi implementat doar în cazul în care, sub presiunile interne și externe, Partidul Republican va permite alegerea ca premier a lui Pașinian (compromis de ordin tactic), caz în care evoluțiile de perspectivă se anunță însă mult mai sumbre pentru viitorul partidului: pierderea puterii, modificarea Codului electoral, derularea de alegeri anticipate pe baza unui sistem de vot nefavorabil, reducerea scorului electoral la alegerile anticipate, pierderea puterii pe termen mediu și lung.

Un al treilea scenariu vizează schimbarea pașnică și democratică a puterii, prin alegerea unui premier al poporului (Pașinian) la 8 mai, după consumarea unor episoade de violență stradală ce se pot produce în următoarele zile.

Principalul factor de decizie care va decide scenariul viitoarelor evoluții din Armenia îl reprezintă puterea străzii. După date neconfirmate, ar fi participat la acțiunile publice de ieri din Piața Revoluției peste 40.000 de persoane (alte surse media menționează chiar cca 200.000 de persoane). Capacitatea protestatarilor (dimensiuni, organizare, gradul de solidaritate și implicare etc.) de a atinge obiectivele preconizate (blocarea totală a transportului public în Erevan și în țară, inclusiv metroul și aeroportul) pare semnificativă.

Citeste intreg articolul si comenteaza pe contributors.ro