Sari direct la conținut

Eşantioane strânse timp de decenii, distruse în urma defectării congelatoarelor la Institutul Karolinska din Suedia. Cel mai afectate sunt studiile în materie de leucemie

HotNews.ro
Cercetare medicală la Institutul Karolinska din Suedia (arhivă), Foto: Universal Images Group / DeAgostini / Alamy / Alamy / Profimedia
Cercetare medicală la Institutul Karolinska din Suedia (arhivă), Foto: Universal Images Group / DeAgostini / Alamy / Alamy / Profimedia

Probe colectate de-a lungul a zeci de ani de cercetătorii de la prestigioasa universitate medicală suedeză Karolinska au fost distruse după ce congelatoarele au funcţionat defectuos în timpul sărbătorilor de Crăciun, a anunţat luni instituţia, care a raportat incidentul la poliţie, relatează AFP.

Eşantioanele erau păstrate la o temperatură de -190 de grade Celsius în rezervoare răcite cu azot lichid la Institutul Karolinska, o renumită universitate medicală din Stockholm, scrie News.ro. Karolinska găzduieşte, de altfel, Adunarea Nobel, care selectează câştigătorul Premiului Nobel pentru Medicină.

Între 22 şi 23 decembrie, alimentarea cu azot lichid a 16 rezervoare criogenice a fost întreruptă. Deşi rezervoarele pot funcţiona timp de patru zile fără azot lichid suplimentar, acestea au fost lipsite de această substanţă timp de cinci zile, ceea ce a dus la distrugerea eşantioanelor de la mai multe instituţii.

„Acest lucru s-a întâmplat în cel mai prost moment posibil în Suedia, cu doar o zi înainte de Ajunul Crăciunului”, a declarat pentru AFP Matti Sallberg, decanul campusului de sud al Institutului Karolinska.

„Cei mai afectaţi sunt cei care fac cercetări în domeniul leucemiei”

Unele media au relatat că valoarea estimată a eşantioanelor pierdute este de aproximativ 500 de milioane de coroane (47 de milioane de dolari). Sallberg a declarat că nu a fost făcută o estimare oficială a valorii eşantioanelor pierdute, dar că aceasta se ridică uşor la câteva milioane.

„Cei mai afectaţi sunt cei care fac cercetări în domeniul leucemiei, deoarece au colectat eşantioane de la pacienţi pe o perioadă de până la 30 de ani”, a declarat Sallberg.

O anchetă internă a fost lansată la universitate şi, deşi nu există indicii de sabotaj, incidentul a fost raportat şi la poliţie. „În prezent, nu există niciun indiciu că incidentul s-ar datora unei influenţe externe, dar se întocmeşte un raport al poliţiei pentru a acoperi toate ipotezele”, a mai spus Matti Sallberg.

Toate probele erau destinate strict cercetării, iar pierderea lor nu ar urma să afecteze îngrijirea actuală a pacienţilor. Însă ele ar fi urmat să fie folosite pentru cercetări viitoare.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro